România se confruntă cu o criză teribilă pe piața forței de muncă. Atrase de salariile mult mai mari din Vest, echipe întregi de meseriași au părăsit în ultimii ani țara noastră, situație în care angajatorii au trebuit să găsească rapid soluții pentru rezolvarea problemei. La Șantierul Naval Constanța, golul lăsat a fost suplinit de importul de personal din Asia și, fiind depășite cu brio barierele de comunicare, activitatea merge înainte.
- Publicitate -
Activitate intensă, primăvara aceasta, la Șantierul Naval Constanța, atât în ceea ce privește sectorul de reparații, cât și cea de construcții de vapoare. O nouă navă a companiei Histria va fi lansată curând la apă, se apropie termenul de livrare, așa că-i forfotă mare prin curtea unității. Și, foarte important, cot la cot lucrează muncitori români și muncitori străini, cei din urmă integrându-se foarte bine în colectivitate.
„La ora actuală, la Șantierul Naval Constanța sunt angajați 239 de muncitori străini: 106 vietnamezi, 117 indieni și 16 bengalezi, care sunt distribuiți pe diferite secții de producție: Corp, Armare, CMS, Administrativ, Utilități sau Mentenanță", a declarat, pentru ziarul „Cuget Liber“, Corneliu Călin, director Resurse Umane în cadrul Șantierului Naval Constanța, pe care, la ora realizării reportajului, l-am întâlnit în secția de lăcătușerie ușoară, unde lucrează la confecționări de scări, balustrade, platforme - laolaltă - români, vietnamezi, indieni și bengalezi.
Recrutare directă, fără intermediari
Dar cum decurge recrutarea de personal din țările asiatice, cât de pricepuți sunt acești muncitori, cât de bine s-au integrat în șantier?
„Când avem deficit de personal și nu reușim să atragem forță de muncă locală, apelăm la cei trei agenți din Vietnam și India. Trimitem solicitare, cu numărul de muncitori, pe diferite specialități, în special lăcătuși, construcții nave, tubulatori navali, sudori, mecanici, electricieni, strungari.
Agenții pregătesc personalul în ateliere similare cu cele din șantier, apoi noi mergem acolo, îi testăm și îi selectăm pe cei care au calități tehnice. În momentul în care ajung la Constanța, muncitorii asiatici intră într-un curs de limba engleză/română care durează două săptămâni, apoi trec în producție“, explică interlocutorul nostru.
Pentru mulți muncitori asiatici, Constanța a devenit o doua casă, mai ales că au petrecut ani buni la malul Mării Negre.
„Avem în momentul de față 18 muncitori care lucrează la noi de opt ani. Ei locuiesc la căminul din incinta șantierului, unde au toate condițiile, aer condiționat, saltele noi, iar la bucătărie se prepară mâncăruri cu ingrediente din țările lor. Deocamdată, nu și-au adus și familiile, pentru că procedurile de întregire a familiei sunt mai greoaie. Dar, pentru viitor, ne pregătim și de acest lucru. La doi ani, ei pleacă acasă, la familii, cu bilet de avion plătit de companie, dar, dacă sunt situații speciale, pot pleca și după un an.
În ceea ce privește anunțatele modificări legislative de pe piața importului de forță de muncă din străinătate, noi nu suntem afectați, putem recruta în continuare individual, fără a apela la firme intermediare“, a mai spus Corneliu Călin.
Fericiți că trăiesc la Constanța
La rândul lor, muncitorii asiatici spun că fac echipă bună cu salariații români, că se simt bine la Constanța și apreciază condițiile oferite de conducerea companiei.
„Am venit în România în urmă cu șapte ani, iar în ultimii cinci am lucrat doar în Șantierul Naval Constanța, specializarea mea fiind cea de sudor electric. Ne-am încadrat - și eu, și colegii mei - bine în echipele în care am fost repartizați, ne place să muncim și să trăim la Constanța. Am găsit aici condiții foarte bune, cu accent pe siguranța și securitatea în muncă", ne spune Salam (44 de ani), venit din Bangladesh.
Iar alături de el, la ora realizării documentarului, la bancul de lucru i-am mai întâlnit, concentrați pe ceea ce aveau de făcut, pe Hoang Van He (40 de ani), sudor tig, din Vietnam, sau pe Pal Vaibhav (24 de ani), tubulator, din India.
O decizie salutară
Foarte important în procesul de coeziune, specialiștii constănțeni ai șantierului le-au oferit tot sprijinul muncitorilor asiatici și spun că decizia conducerii companiei, de a apela la această soluție, a fost una foarte bună.
„În vremuri marcate de lipsa personalului calificat, președintele grupului, Gheorghe Bosînceanu, s-a orientat foarte bine și am reușit astfel să aducem muncitori din Asia, cu diverse niveluri de calificare. O parte dintre ei nu au mai lucrat în șantiere navale, ci în alte domenii, dar aveau abilități tehnice.
O problemă care cred că va mai persista este cea a comunicării, nu toți sunt vorbitori de limbă engleză, dar, cu ajutorul liderilor vietnamezi, indieni și bengalezi, am reușit să traducem în limba română cuvinte cheie, să facem un dosar cu termenii tehnici principali. Astfel, comunicarea s-a îmbunătățit.
Foarte important, nu au fost bariere la capitolul educație-cultură. Ei au văzut că sunt respectați, iar sentimentul a devenit rapid reciproc, nu există niciun fel de divergență“, ne-a declarat Mihai Iacob, maistru tubulator, secția Tubulatură Confecții Montaj.
