Depresia printre navigatori! "Se tem să nu-şi piardă locurile de muncă sau să fie trecuţi pe lista neagră"

Pregătirea maritimă a navigatorilor s-a axat, multă vreme, pe transportul navelor din punctul A la punctul B în cel mai rapid şi mai sigur mod. Noţiuni tehnice - motoare, instalaţii, aparatură electronică. S-a neglijat însă partea umană, dar, în noul context, cu echipaje de culturi şi educaţii diferite care generează probleme inexistente acum patru decenii, atenţia este tot mai mult acordată acestui aspect fundamental.

Viaţa este extrem de provocatoare pentru un navigator, mai ales pe navă, unde îşi petrece tot timpul pe perioada unui voiaj. Există mai multe probleme, cum ar fi mediul de lucru extrem de solicitant, respectarea termenelor limită stricte, diferenţa de fus orar, interdependenţa în echipaje şi depărtarea de casă şi de familie.

Toţi aceşti factori au o influenţă negativă asupra sănătăţii mintale a navigatorilor, ducând la stres sau, mai grav, depresie.

„Depresia îi afectează în special pe tinerii navigatori, dar să ştiţi că sunt tot mai multe cazuri în care şi navigatori experimentaţi cad pradă bolii. Este deja un fenomen! Mai mult, condiţiile de muncă îngreunează accesul navigatorilor la informaţii, consiliere, servicii medicale şi conexe pentru a-şi reduce riscul de a fi depresivi. Lucrurile sunt cunoscute şi se iau deja măsuri în această privinţă", a declarat, pentru ziarul „Cuget Liber”, preşedintele Sindicatului Liber al Navigatorilor (SLN), Adrian Mihălcioiu, şef al Inspectoratului ITF România.

Reuniune la Universitatea Maritimă

Astfel, în ultimii ani, ITF a lucrat cu experţi pentru a dezvolta module privind „Bunăstarea navigatorilor”, care include prevenirea HIV/SIDA şi gestionarea stresului, module deja introduse în programa de studii maritime a 14 ţări. ITF şi universităţile / academiile / şcolile maritime din regiunea Mării Negre pot lucra de acum împreună pe modul „Stresul: înţelegere, management timpuriu şi copiere" în curriculum, iar fiecare student / absolvent care pleacă de la aceste instituţii va avea o înţelegere adecvată a stresului, cunoştinţe de bază şi capacitatea de a-l gestiona atunci când îşi încep cariera la bordul navelor.

Pe aceste coordonate, în perioada 28-30 octombrie, la sediul Universităţii Maritime Constanţa, se vor pregăti traineri din România, Bulgaria, Turcia, Ucraina, Albania, Georgia şi Muntenegru.

„Introducerea modulului «Gestionarea timpurii a stresului în rândul cadeţilor şi viitorilor navigatori» în programul şcolilor maritime din regiunea Mării Negre are drept organizatori Federaţia Internaţională a Lucrătorilor din Transporturi (ITF), Sindicatul Liber al Navigatorilor, cu sprijinul Academiei Navale «Mircea cel Bătrân» şi al Universităţii Maritime Constanţa", a explicat Adrian Mihălcioiu.

O statistică tulburătoare

În timpul pandemiei Covid-19, importanţa sănătăţii mintale a intrat în centrul atenţiei, odată cu intensificarea numărului de persoane cu probleme de sănătate mintală. Unii experţi spun că vedem doar vârful aisbergului. În 2019, cu mult înainte de începerea pandemiei, secţiunea ITF Seafarers şi ITF Trust a însărcinat Universitatea de Medicină Yale să efectueze un studiu privind „Sănătatea mintală şi factorii de risc la navigatori". Potrivit studiului, prevalenţa depresiei şi a anxietăţii în rândul navigatorilor chestionaţi a fost de 25%, respectiv 17%. ITF crede că numărul va fi mai mare dacă facem un studiu acum.

Ratele de sinucidere în rândul navigatorilor s-au triplat din 2014, potrivit cifrelor de la UK P&I Club. În 2015, sinuciderea a fost citată drept cauză de deces în 15,3% dintre cazurile de sănătate mintală identificate, după ce a crescut de la 4,4% în 2014, conform sistemului intern de revendicare al clubului. Între 2001 şi 2005, navigatorii de pe navele comerciale au obţinut al doilea cel mai mare nivel de sinucidere dintre toate profesiile, după mineri de cărbune, potrivit cercetărilor publicate de Universitatea Swansea în 2013. Cadeţii par a fi cei mai vulnerabili. Dintre sinuciderile echipajului notificate Clubului P&I din Marea Britanie în 2015, aproximativ 40% dintre cei care au murit erau cadeţi.

Teleconsiliere şi asistenţă psihologică

Deşi este foarte clar că nu vorbim doar despre perioade scurte de sentiment de singurătate, ci de disperare profundă, bunăstarea mentală a navigatorilor este încă văzută ca un subiect tabu şi o problemă slab discutată.

„Unii angajatori au început servicii de teleconsiliere pentru echipajele lor, dar problemele de confidenţialitate şi încredere îi împiedică pe navigatori să caute ajutor. De multe ori le este frică să vorbească despre afecţiunile lor de sănătate mintală şi să caute sprijinul şi îngrijirea necesare, deoarece le este frică să nu îşi piardă locul de muncă şi să fie incluşi pe lista neagră. Unele dintre sindicatele afiliate ITF au dezvoltat, de asemenea, o linie de asistenţă psihologică 24/7 pentru a gestiona stresul şi depresia pentru navigatori.

ITF doreşte să aibă un rol proactiv pentru a-i educa pe cadeţi cu privire la problemele de bunăstare în timpul petrecut în şcolile de învăţământ de marină. Considerăm că, dacă putem introduce un scurt modul de specialitate în curriculă, atunci cadeţii vor fi mai bine pregătiţi atunci când se vor ambarca pe nave.

ITF şi afiliaţii săi s-au angajat să-i ajute pe toţi navigatorii şi cadeţii, viitorii navigatori, astfel încât să fie sănătoşi şi fericiţi. Este recunoscut pe scară largă de către experţii în schimbarea comportamentului că, dacă orice probleme legate de schimbarea comportamentului sunt introduse la o vârstă fragedă, există mai multe posibilităţi de impact de lungă durată”, a mai spus Adrian Mihălcioiu.