Încotro ar trebui să se îndrepte economia Uniunii Europene, după ce va scăpa de criză? Răspunsul este schițat în strategia de dezvoltare pe următorii zece ani. Comisia Europeană propune o creștere "inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii", printr-o mai bună coordonare a politicilor naționale și europene.
- Publicitate -
Criza economică a scos în evidență deficiențele unei economii care se confruntă cu efectele globalizării, cu creșterea presiunii asupra resurselor și cu fenomenul de îmbătrânire a populației. Comisia consideră că toate aceste probleme pot fi rezolvate dacă Europa este dornică să opteze pentru o piață mai ecologică și mai inovatoare, care să consolideze bunăstarea socială.
Strategia se axează pe promovarea industriilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon, pe încurajarea elaborării de noi produse, pe dezvoltarea unei economii digitale și pe modernizarea sectorului educației și formării. Sunt fixate cinci obiective, printre care: creșterea ratei de ocupare a forței de muncă de la 69%, în prezent, la cel puțin 75%, în 2020; creșterea cheltuielilor în domeniul cercetării și dezvoltării până la 3% din PIB (în prezent, bugetul alocat acestui sector reprezintă doar 2% din PIB, fiind mult mai scăzut decât cel din SUA și Japonia); reducerea cu 25% a nivelului sărăciei (ceea ce presupune îmbunătățirea condițiilor de trai pentru circa 20 de milioane de persoane).
În ceea ce privește educația, Comisia recomandă amplificarea eforturilor menite să conducă la reducerea ratei abandonului școlar sub nivelul de 10% (față de 15%, cât este în prezent) și creșterea numărului absolvenților de studii superioare cu vârsta sub 30 de ani (de la 31% la 40%).
Documentul invită guvernele să stabilească obiective naționale care să țină cont de condițiile existente în fiecare țară și să contribuie, în același timp, la realizarea obiectivelor globale ale UE. Comisia va monitoriza derularea acțiunilor propuse și va emite avertismente în cazul eventualelor "reacții neadecvate".
UE ține deja sub observație finanțele publice pentru a evita producerea unor dezechilibre care ar putea submina zona euro. Noul plan va merge și mai departe, propunând extinderea monitorizării și la alte domenii care ar putea avea consecințe negative asupra competitivității europene.
Strategia identifică șapte inițiative-pilot menite să consolideze creșterea economică și ocuparea forței de muncă. Acestea includ programe vizând ameliorarea condițiilor de finanțare și a accesului la fonduri în domeniul cercetării și dezvoltării, facilitarea accesului la internet de mare viteză și utilizarea pe scară mai largă a surselor regenerabile de energie.
Liderii guvernelor naționale urmează să dezbată noua strategie în cadrul reuniunii din această lună. Detaliile, inclusiv stabilirea obiectivelor naționale, vor face obiectul unui summit care va avea loc ulterior, probabil în luna iunie.
