Privilegii pentru anumite categorii sociale, facilităţi fiscale, dar şi o evaziune pe măsură, dublată de o colectare anevoioasă a taxelor şi impozitelor. Toate acestea au dus la un deficit bugetar ce trebuie rapid corectat, altfel România riscă să piardă miliardele Uniunii Europene. Să vedem cine strânge cureaua!
- Publicitate -
După ce, în vară, s-au parcurs etapele de tatonare, s-au făcut propuneri, socoteli şi calcule peste calcule, a venit şi vremea ca pachetul de măsuri de reducere a deficitului bugetar să fie prezentat public în formă finală, aprobat şi ulterior implementat. Însă, foarte probabil, pe ultimii metri, ca în orice negociere, există posibilitatea ca pachetul de măsuri fiscale să sufere modificări. Suntem doar în an preelectoral şi toată lumea (a se citi partidele!) trebuie să fie mulţumită.
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, luni, 25 septembrie, înaintea şedinţei de Guvern, că măsurile vor fi favorabile populaţiei, că vor creşte veniturile în cazul a două milioane de persoane, că vor fi mai puţini şefi şi şefuţi la stat, iar cota TVA de 9% la medicamente şi alimente va fi menţinută.
În schimb, sunt mari şansele de a se renunţa la pragul de 2,5% din venituri pentru cheltuieli cu evenimente culturale sau sportive la nivelul administraţiilor locale - liber la concerte şi alte maimuţăreli cu iz electoral! -, precum şi de a se renunţa la comasarea instituţiilor de cultură, solicitări venite din partea UDMR. De asemenea, se are în vedere eliminarea accizelor şi a investiţiilor la calculul taxei de 1% din cifra de afaceri a marilor companii.
„Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii şi reaşezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. România nu îşi mai permite facilităţi şi privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB. Nu există vreun exemplu de stat modern care să poată funcţiona în asemenea condiţii", a declarat Ciolacu.
Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament, iar acest eveniment ar urma să aibă loc, cel mai probabil, miercuri, 27 septembrie.
Un aviz nefavorabil
Pe de altă parte, Consiliul Economic şi Social (CES) a avizat nefavorabil, în şedinţa de luni, 25 septembrie, proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, arătând că măsurile de reducere a cheltuielilor vor avea efecte negative asupra economiei.
„Măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare. Guvernul şi-a propus să colecteze 100 de miliarde de lei (85%) din mediul privat şi doar 16 miliarde de lei (15%) din eficientizarea cheltuielilor publice. Or, acest dezechilibru trebuie ajustat. Acoperirea deficitului bugetar prin măsuri de creştere a poverii fiscale pentru mediul economic privat s-a dovedit în trecut că a avut un efect contrar, fiind foarte probabil ca, în urma acestor măsuri, veniturile la buget să scadă, în loc să crească. Creşterea fiscalităţii stimulează tendinţele evazioniste, iar autorităţile statului s-au dovedit până în prezent incapabile să ţină sub control fenomenele evaziunii şi muncii la negru.
Mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate şi stabilitate pentru o dezvoltare economică sănătoasă, deziderat negat de punerea în aplicare a acestor măsuri începând cu data de 1 ianuarie 2024, respectiv în termen de trei luni, şi nu de şase luni, astfel cum prevede Codul fiscal”, a transmis Consiliul Economic şi Social.
Risc de insolvenţă şi faliment
CES susţine că supraimpozitarea va împovăra microîntreprinderile care plătesc şi nu le va afecta pe cele care practică evaziunea fiscală.
„Impozitul de 3% pe venitul microîntreprinderilor nu se justifică sub nicio formă, companiile vizate sunt IMM-uri, care sunt cele mai vulnerabile. În general, acest tip de firme au un grad de capitalizare redus, iar efectul celor propuse de proiect va fi că povara suplimentară asupra IMM va fi direcţionată către consumatori/beneficiari şi automat se va reflecta în preţurile care vor creşte din nou. O creştere de taxe va diminua rentabilitatea IMM-urilor, care ar putea fi nevoite să închidă sau să reducă activitatea, inclusiv prin disponibilizări care vor reduce treptat încasările bugetare, existând riscul de insolvenţă şi faliment", precizează sursa citată.
Conform CES, impozitarea pe cifra de afaceri este o măsură care va influenţa negativ perspectivele de dezvoltare economică. Pentru unele sectoare va fi o lovitură foarte grea (retail, energie) iar, în cazul altora, va crea distorsiuni majore. Acesta va scădea competitivitatea exporturilor şi se va transfera în preţ ca o TVA. Taxa pe cifra de afaceri, inclusiv în sistemul financiar, nu este limitată în timp, aşa încât se va transforma într-o taxă permanentă.
„Acest fapt nu este normal şi trebuie avut în vedere că va aduce după sine o creştere a preţurilor sau a costurilor de finanţare. Mai mult, în multe situaţii, modelul propus va duce la o dublă taxare, aşa cum va fi cazul societăţilor de furnizare de energie", se menţionează în comunicat.
Nu în ultimul rând, reducerea facilităţilor din domeniile de importanţă naţională pentru economia românească - IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară - sunt de natură să scadă competitivitatea şi atractivitatea pentru investitori, să accentueze criza de resurse umane, să stimuleze fenomenele muncii nedeclarate, evaziunea fiscală şi concurenţa neloială.
