Documentar „Cuget Liber” În vremuri de criză și de război, care este metoda cea mai sigură și mai profitabilă de economisire?

Efectele acestor crize se văd cu ochiul liber la nivelul populației. Temerile și spaimele provocate de ele au condus la apariția unor comportamente necontrolate, iraționale, de turmă: asaltul asupra caselor de schimb valutar, cozi nesfârșite la benzinării, golirea rafturilor cu făină și ulei ale hipermarket-urilor.

Deficitul balanței comerciale a României se accentuează pe zi ce trece, iar statul român se împrumută pe rupte pentru a acoperi cheltuielile tot mai mari și a achita creditele scadente. Fiscalitatea excesivă asupra muncii continuă să stimuleze migrația externă a lucrătorilor români, acutizând criza de lucrători calificați și necalificați. Iar dobânda de politică monetară a BNR dă semne de neastâmpăr, determinând scumpirea creditelor. Iată, de la 1,25%, pe 18 ianuarie 2021, a ajuns la 2,50% în prezent.
Bani albi pentru zile negre

În vremuri de restriște cum sunt acestea, populația este înclinată să pună un ban de o parte, temându-se că vor veni zile și mai negre. Fiecare dintre noi își pune întrebarea: cum e mai bine să-mi investesc economiile pentru ca valoarea lor să crească și, mai ales, pentru a fi în siguranță? Iar de aici se nasc alte întrebări. Mă mulțumesc cu un câștig cât de mic sau vreau unul cât mai mare? Doresc ca investițiile mele să fie în siguranță deplină sau îmi pot asuma un oarecare risc? Vreau să investesc fără să depun nici cel mai mic efort sau, pentru a obține randamentul cel mai bun, sunt gata să mă implic, să culeg informații, să fac calcule, analize și să iau deciziile cuvenite la timpul potrivit?

Sunt convins stimați cititori că, la fel ca mine, mulți dintre dumneavoastră v-ați pus astfel de întrebări.

Astăzi, piața ne oferă mai multe soluții pentru a ne investi banii, iar plasarea lor în depozite bancare este modalitatea cea mai frecvent folosită de populație. La data de 31 decembrie 2021, depozitele populației (în lei și valută) din băncile României însumau 109.046,1 milioane echivalent lei, fiind mai mici cu 10,25% față de nivelul atins în aceeași lună din 2020. Din total, 58,14% erau depozite în lei, iar 41,86% erau depozite în valută.

Trebuie să știți că doar depunerile bancare de până la 100.000 de euro sunt sigure în cazul falimentului băncii, fiind garantate de stat prin Fondul de Garantare. Pentru sumele ce depășesc acest plafon, calea recuperării trece prin Justiție, dar nu este prea sigură.

Randamentele, respectiv dobânzile depozitelor diferă de la o bancă la alta. Înainte de a alege instituția financiară la care să vă plasați economiile este bine să faceți o analiză a ofertelor afișate pe site-urile unităților bancare.

Iată, pe data de 15 martie 2022, șase bănci comerciale aveau afișate următoarele dobânzi la depozitele în lei, pe un an: BCR – 0,80%; BRD – 1,05%; Banca Raiffeisen - 2,00%; Banca Transilvania – 2,40%; Banca Românească – 3,25%; CEC Bank - 4,00%.

Dar trebuie precizat că randamentele în lei oferite de băncile comerciale sunt cu mult mai mici decât inflația anuală. La sfârșitul lunii ianuarie 2022 aceasta era mai mare cu 8,4% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Dintre cele șase bănci, doar cinci au afișat dobânzile la depozitele în euro, pe un an: BRD – 0.00%; Banca Transilvania – 0,01%; BCR - 0,01%; CEC Bank – 0,20%; Banca Românească - 0,40%.

În fine, dobânzile oferite la depozitele în dolari pe un an prezintă o variație mare între cele șase bănci: Banca Raiffeisen - 0,01%; BCR - 0,01%; BRD – 0,15%, Banca Transilvania – 0,25%; CEC Bank - 0,35%; Banca Românească - 0,55%.
În ce monedă să investim?

După cum se observă, dobânzile diferă nu doar de la o bancă la alta, dar și în funcție de moneda în care sunt plasate economiile. Desigur, ați vrea să știți care monedă vă asigură cel mai bun câștig, dacă vă investiți banii în depozitele bancare.
În intervalul 1 ianuarie – 15 martie 2022, euro s-a apreciat față de leu cu 0,02%. Dacă adăugați și dobânda pe un an a depozitului în euro, randamentul final obținut este mai slab decât cel oferit de majoritatea băncilor pentru depozitul în lei.
În schimb, dolarul s-a apreciat față de leu cu 3,31% în intervalul respectiv. Drept urmare, economisirea în dolari se dovedește a fi avantajoasă pentru depunători, având în vedere și faptul că dobânzile oferite de bănci la depozitele în dolari variază între 0,01 și 0,55% pe an.

După ce ne-am lămurit cum stau lucrurile pe piața bancară, vă invit să aruncăm o privire și pe bursă. Investițiile de pe piața de capital au un grad de risc mai ridicat, fiind supuse influenței mai multor factori externi și interni, în schimb se pot obține randamente cu mult mai mari decât dobânzile bancare.

Sub impactul invadării Ucrainei de către trupele rusești și a sancțiunilor impuse Federației Ruse de către SUA și Uniunea Europeană, piețele de capital din întreaga lume, printre care și cea românească, au înregistrat scăderi dramatice ale cotațiilor. Iată, în decurs de o lună (intervalul 15 februarie – 15 martie 2022), toți indicii Bursei de Valori București au înregistrat deprecieri semnificative: BET (-8,54%); BET-BK (-9,07%); BET-FI (-5,63%); BET-NG (-4,47%); BET-TR (-7,30%) și așa mai departe. Printre companiile listate care au înregistrat variații negative însemnate ale prețurilor acțiunilor s-au numărat: Erste Group Bank (-30,36%); BRD – Groupe Societe Generale (-20,94%); Digi Communications (-9,98%); Banca Transilvania (-8,47%); Nuclearelectrica (-8,70%); Fondul Proprietatea (-7,66%). În schimb, cotația acțiunilor SIF Oltenia a crescut cu 20,65%, iar ale Med Life, cu numai 0,44%.

Cea mai sigură investiție - Cel mai sigur plasament, cu un randament avantajos, este investiția în titluri de stat. Iată, până pe 29 martie 2022 se pot achiziționa titluri de stat TEZAUR, cu dobânzi anuale aflate cu mult peste nivelul pieței bancare: 4,55% pentru titlurile în lei, cu scadența de un an, 5,05% pentru cele cu scadența la trei ani și 5,40% pentru cele cu scadența la cinci ani.

Aurul, tot mai scump - Aurul rămâne, în continuare, o investiție sigură, mai ales în perioadele de criză, dar nu întotdeauna profitabilă. Dacă la începutul anului, pe 3 ianuarie 2022, gramul de aur se vindea cu 255,7583 lei, prețul lui a ajuns la 279,0007 lei, pe 15 martie, fiind mai mare cu 9,09%.