Astăzi, doar șase nave maritime comerciale mai arborează pavilionul românesc, trei dintre ele fiind în con-servare. Nu vor mai trece mulți ani și toate vor fi scoase "la pensie". Atunci, România va părăsi, definitiv, "clubul țărilor maritime", în ciuda faptului că are ieșire largă la Marea Neagră, porturi, șantiere navale, universități maritime și 35.000 de navigatori.
Toată lumea este conștientă că statul nu mai investește în nave, că asta-i treaba privaților. Dar cum să determini companiile de shipping să-și înregistreze flotele în țara noastră?
O prejudecată românească
Pe comandantul de cursă lungă Laurențiu Mironescu - recent ales în funcția de președinte al Ligii Navale Române - ideea renașterii pavilionului național l-a preocupat încă de pe vremea când era deputat.
"Niciuna dintre inițiativele mele de parlamentar nu a fost mai importantă decât aceasta - relatează el. România a ajuns să nu mai existe ca națiune maritimă dintr-o mulțime de cauze, pe care nu are rost să le discutăm acum. Este momentul să privim spre viitor, să schimbăm lucrurile.
A existat ideea preconcepută că nu poate fi ajutat shipping-ul pentru că nu ne lasă Uniunea Europeană. Dimpotrivă, există o directivă comunitară, elaborată în 2004, care reglementează modul în care un stat maritim poate sprijini armatorii. Se numește Ghid pentru ajutorul de stat în transportul maritim. Documentul pleacă de la constatarea unui fapt îngrijorător: pavilioanele europene au pierdut avantajul competitiv în lupta cu pavilioanele de complezență sau ale registrelor deschise. Pentru a reface echilibrul pe piață, ghidul stabilește că statele europene pot să-și ajute propriile flote, dar în anumite limite. Spre exemplu, pot să adopte o schemă fiscală favorabilă. Una dintre metodele utilizate este înlocuirea impozitului pe profit cu o taxă forfetară, calculată în funcție de un profit ipotetic pe care l-ar obține o navă pe parcursul unui an, așa numita taxă pe tonaj.
Practica a demonstrat că aceas-ta este competitivă cu cea a pavilioanelor de complezență și de aceea companiile de shipping sunt tot mai atrase spre pavilioanele naționale. La fiscalitatea stimula-tivă se pot adăuga alte condiții interesante, precum amortizarea accelerată a navelor."
Vom avea legea!
Inițiativa lui Mironescu și a Ligii Navale Române a fost îmbrățișată de conducerea Ministerului Transporturilor, respectiv de secretarul de stat Marin Anton și Viorel Olea, directorul departamentului de transporturi navale. "Am propus măsuri foarte simple, care nu presupun niciun ban din partea statului. Dimpotrivă, acesta va încasa venituri din shipping, ceea ce nu se întâmplă acum, Mai mult, de pe urma pavilionului vor profita șantierele navale, furnizorii de piese și de servicii pentru nave. Va fi stimulată o întreagă industrie. Experiența Uniunii Europene ne arată că din exploatarea navelor intră prea puțini bani la bugetele țărilor comunitare, în schimb se obțin importante venituri din activitățile conexe shipping-ului" - relatează șeful Ligii Navale.
Pe data de 27 mai 2010, Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură va găzdui conferința națională dedicată relansării pavilionului românesc. În cadrul ei va fi prezentată experiența statelor din Uniunea Europeană în susținerea pavilioanelor naționale și se va discuta despre ceea ce trebuie să facă România. Punctul central al reuniunii este prezentarea propunerii legislative pentru punerea în practică a acestui proiect.
La conferință vor lua parte reprezentanți ai companiilor de navigație maritimă și fluvială, ai unor companii naționale, ai firmelor de agenturare și de crewing, ai Parlamentului României, Ministerului Transporturilor și autorităților navale.
"Estimez că până la sfârșitul anului vom avea noua lege a pavilionului românesc. Sunt convins că parlamentarii vor susține acest proiect" – a declarat Laurențiu Mironescu.
- Publicitate -
