Supărare și agitație mare în sindi-catele românești. Motivul nervozității îl reprezintă Decizia Curții Constituționale nr. 1276/2010. Instanța a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. (1) teza finală din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepție ridicată de compania ArcelorMittal Galați.
Motivația Curții Constituționale
Testul de lege declarat neconstituțional este următorul: "Membrii aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale, care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de salariați, au dreptul la reducerea programului lunar cu 3 - 5 zile pentru activități sindicale, fără afectarea drepturilor salariale."
În motivarea excepției de neconstituționalitate, compania din Galați a susținut că dispoziția legală încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind dreptul de proprietate privată și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
Curtea a admis excepția ridicată, constatând că, pe perioada menționată, angajatorul suferă o pierdere patrimonială, întrucât continuă să plătească drepturi salariale, chiar dacă angajatul său nu prestează efectiv munca la care s-a angajat prin semnarea contractului individual de muncă.
Pe de altă parte, spune Curtea, salariul este o componentă a dreptului la muncă și reprezintă contraprestația angajatorului în raport cu munca prestată de către angajat, astfel că, în lipsa muncii prestate, angajatorul nu poate fi obligat la plata unei remunerații.
În această situație, Curtea a reținut că textul legal criticat afectează în esență dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine art. 44 din Constituție.
Curtea a apreciat că restrângerea intervenită asupra dreptului de proprietate nu poate fi justificată prin dispozițiile art. 53 din Constituție, întrucât o astfel de măsură nu este necesară într-o societate democratică.
De asemenea - spune instanța - nu se poate reține că dispoziția legislativă criticată a fost promovată pentru apărarea unui drept sau unei libertăți, întrucât, în lipsa ei, libertatea sindicală, ca formă de manifestare a dreptului la asociere, nu ar fi fost grav afectată. Curtea a apreciat că, dimpotrivă, dispozițiile art. 34 alin. (1) din lege prevăd că membrii organelor de conducere ale organizațiilor sindicale pot fi salarizați din fondurile organizației sindicale, ceea ce creează premisele unei duble remunerări a aceleiași activități sindicale desfășurate: pe de o parte, din fondurile sindicatului, pe de altă parte, din cele ale angajatorului.
Din aceste considerente, scopul reglementării, acela de a proteja activitatea sindicală, se află într-un evident conflict cu interesele angajatorului, care este obligat să suporte o sarcină excesivă, de natură a-i afecta esența dreptului de proprietate, a concluzionat Curtea Constituțională.
Obligate să se restructureze
"Această decizie afectează grav activitatea sindicală. Majoritatea liderilor lucrează în producție. La nivelul Blocului Național Sindical, s-a declanșat un proces de consul-tare în această problemă. O hotărâre se va lua pe data de 28 noiembrie 2010, la Consiliul Național al BNS. Probabil că, pe viitor, cei ce vor face activitate sindicală vor fi plătiți de propriile organizații. Orice muncă trebuie plătită" - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Petre Costel, președintele Federației Naționale a Sindicatelor Portuare.
La rândul său, Ion Caraignat, liderul filialei din Constanța a "Cartel Alfa", a afirmat: "Foarte puțini dintre liderii de sindicat sunt scoși din producție. Marea majoritate, care lucrează în producție, sunt afectați de această decizie. Cartel Alfa a transmis o adresă către Curtea Constituțională, în care protestează față de această hotărâre. Noi le reamintim patronilor că este în interesul lor să existe sindicate și să poată discuta cu liderii lor. Patronii nu pot vorbi zi de zi cu salariații. De aceea, legea a prevăzut dreptul liderilor de a beneficia de câteva zile pe lună, pentru activități sindicale, fără afectarea drepturilor lor salariale. Decizia reprezintă o grea lovitură dată sindicatelor. Nimeni nu va mai dori să fie lider. Cartel Alfa va face o intervenție la Organizația Internațională a Muncii, la alte organisme internaționale.
Pentru a plăti salariile liderilor săi, cu toate dările către stat, un sindicat ar trebui să aibă minimum 500 de membri. Cele mai multe sindicate sunt mici. În noile condiții, mișcarea sindicală va trebui să se reorganizeze. Probabil că se va trece la organizarea unor sindicate județene, care să cuprindă membri din mai multe societăți comerciale. Legea permite această soluție. Astfel de structuri vor avea forța financiară de a plăti salariul unui lider. În mișcarea sindicală se discută de 4 - 5 ani despre o asemenea restructurare. Există, deja, astfel de sindicate. E vorba de Sindicatul Polițiștilor, din Cartel Alfa, cel din învățământul preuniversitar din Constanța, de Sindicatul Liber al Navigatorilor și altele. Curtea Constituțională ne determină să grăbim restructurarea."
- Publicitate -
