Statul român mai deține două nave maritime comerciale: ferry-boat-urile "Mangalia" și "Eforie". Ambele au fost construite la Șantierul Naval din Constanța. Primul a fost livrat în 1988, companiei "Navrom", iar cel de al doilea în 1991, companiei "Rom-line". Ambele au fost transferate în anii ´90 la CFR "Marfă", în cadrul căreia se înființase Agenția Ferry-Boat.Speranțe năruiteArmatorul s-a străduit să le facă profitabile, încercând să creeze un serviciu de linie în zona Mării Negre. Prima cursă de probă, dinspre Constanța spre portul Batumi, din Georgia, a unui ferry-boat românesc a avut loc în martie 1999. Pe data de 8 august 2001, în pre-zența premierului din acea perioadă, Adrian Năstase, ferry-boat-ul "Eforie" pleca în voiajul inaugural al liniei dintre cele două porturi. Țara noastră își pusese mari speranțe în serviciile celor două nave. Se credea că ele vor atrage firmele de import-export europene. Pentru cancelariile bucu-reștene, coridorul IV pan-european era ca și legat cu străvechiul drum al mătăsii, prin intermediul verigii trainice a celor două ferry-boat-uri. Ținutul caspic, noul Eldorado al comercianților de minereuri, țiței, grâne, bumbac, materiale de construcții și utilaje era ca și cucerit și România nu mai avea altceva de făcut decât să culeagă roadele. Așteptările s-au împlinit în parte.După numai trei luni, reprezentanții Agenției Ferry-Boat, din portul Constanța Sud - Agigea, declarau că linia de transport a ajuns la două curse pe lună, că existau fluxuri de mărfuri generale în ambele sensuri și că voiajurile au fost peste așteptări. Mai mult, pentru că, de la primele curse, au fost acoperite, din venituri, 20 - 30% din cheltuielile de funcționare a liniei, debutul era apreciat mai mult decât promițător.După opt ani de la acel eveniment, voiajurile pe relația Constanța - Batumi au fost suspendate, la eșec contribuind, în special, starea celor două nave românești surori. Ferry-boat-urile au lungimea de 184,5 m, lățimea - 26 m, pescajul - 15,2 m și capacitatea de 12.000 tdw. Sunt echipate cu motoare MAN 8L 52/55 A, produse la ICM Reșița, care, la naștere, permiteau deplasarea cu viteza de 17 noduri. Motoarele produse la ICM Reșița au fost blestemate de toate echipele de mecanici care au avut de-a face cu ele. La aproape două decenii de funcționare, motoarele celor două ferry-boat-uri nu reușeau să asigure o viteză mai mare de 9 noduri și aveau mereu probleme.Găuri negreÎncepând din 2009, ferry-boat-urile au intrat în conservare. În ianuarie 2011, DGFP Constanța a impus procedura de executare silită a celor două nave ca urmare a restanțelor la bugetul de stat, în valoare de 374.539 de lei, acumulate de Societatea de Transport Maritim și de Coastă "CFR Ferry-Boat" SA. Aceasta fusese înființată în iulie 2007, pe scheletul Agenției Ferry-Boat, ca filială a Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă "CFR Marfă". În cele din urmă, navele considerate "strategice" nu au mai fost scoase la vânzare. "Mangalia" și "Eforie" au fost pentru armatorul lor două găuri negre. Societatea a înregistrat următoarea evoluție a pierderii brute: 2008 - 7.327.576 lei, 2009 - 4.264.903 lei, 2010 - 2.757.681lei, 2011 - 3.000.722 lei. Dinamica datoriilor este cu adevărat dramatică: 2008 - 2.654.689 lei, 2009 - 2.313.073 lei, 2010 - 4.845.750 lei, 2011 - 8.476.356 lei.Soluția corectăPe data de 29 iunie 2012, Societatea de Transport Maritim și de Coastă "CFR Ferry-Boat" SA a fuzionat prin absorbție cu SNTFM "CFR Marfă". Odată cu schimbarea armatorului nu se modifică cu nimic situația celor două nave. Uzate moral și aflate în stare avansată de degradare fizică, ele sunt legate la cheu, în portul Constanța - Sud Agigea, și continuă să producă pierderi, căci trebuie achitate salariile echipajelor de siguranță (circa 40 de persoane), cheltuielile portuare și altele. SNTFM "CFR Marfă" va trebui să ia o decizie privind soarta lor. Reintroducerea navelor în exploatare necesită lucrări de reparații și modernizare foarte costisitoare. Singura soluție comercială corectă este vânzarea lor la Bursa de Mărfuri București. Cele două nave nu sunt singurii "morți" din patrimoniul "CFR Marfă". Societatea feroviară are peste 10.000 de vagoane scoase din circulație, care ocupă triajele. Suprafața ocupată de parcurile de conservare este imensă și necesită un număr uriaș de paznici. Întrucât "CFR Marfă" nu își permite o asemenea cheltuială, hoții de fier vechi acționează nestingheriți. Cu cât compania va amâna mai mult decizia de valorificare a vagoanelor, cu atât paguba crește. Cu certitudine că, dacă "CFR Marfă" ar fi plătit chirie pentru triajele ocupate, n-am mai fi avut cimitire de vagoane în țară.
- Publicitate -
