Potrivit datelor puse la dispoziția ziarului "Cuget Liber" de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, până la 10 august 2011, a fost recoltată o cantitate de cereale de 9.557.300 tone.
- Publicitate -
Radiografia secerișului
Comparativ cu producția anului 2010, s-a obținut o creștere de 13,91%. Dar având în vedere că, la data raportării, secerișul grâului nu era finalizat, sporul final va fi ceva mai mare.
Culturile de grâu au dat rezultate remarcabile în acest an. A fost înregistrată o producție de 7.127.900 tone, mai mare cu 22,7% decât în 2010. Creșterea
s-a datorat mai ales sporului de productivitate. Recolta medie la hectar a urcat de la 2.520 kg, anul trecut, la 3.345 kg, în prezent, respectiv cu 32,74%.
Producția de orz și orzoaică de toamnă și primăvară a totalizat 1.390.900 tone, în creștere cu doar 5,84%. Suprafețele cultivate au fost mai mici decât în 2010, dar productivitatea la hectar a fost net superioară.
Producția de ovăz este inferioară cu 13,62%, ajungând la 280.300 tone. Față de 1.714 kg la hectar, în 2010, s-a ajuns la o medie de 1.937 kg, în 2011.
O situație similară a fost consemnată la rapiță: producție de 758.200 tone, scădere de 19,60%, media la hectar de 1.986 kg (față de 1.755 kg în 2010).
Producția de păioase a județului Constanța este de 825.669 tone de cereale și are o pondere de 11,58% în recolta generală.
Irigațiile? Mai mult strategie…
Deși recolta obținută este una dintre cele mai bune din ultimii 20 de ani, producția realizată este departe de potențialul agriculturii românești. La rezultatele din acest an au contribuit condițiile climate-rice, dar mai ales sprijinul financiar acordat din timp fermierilor, care au putut relua ciclul de producție. În perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2010, s-a plătit un avans de 47,1% din suma de 80,36 euro/ha reprezentând plata unică pe suprafață pentru anul 2010, respectiv 37,85 euro/ha.
Există diferențe mari de productivitate între ferme, determinate de modul de aplicare a tehnologiilor agricole. Rezultatul general bun ascunde o realitate deloc plăcută: multe dintre unități au producții specifice agriculturii de subzistență.
Cultura câmpului va înregistra un salt uriaș abia atunci când se va soluționa problema irigațiilor. Potrivit Ministerului Agriculturii, pentru anul 2011 s-au încheiat contracte pentru mai puțin de 50% din suprafața pregătită să fie irigată, iar cererea reală de apă este de numai 25% din suprafața contractată. La data de 16 august 2011 suprafața irigată era de circa 85.000 hectare.
Odată cu aderare la Uniunea Europeană, România nu a mai putut subvenționa costurile de operare a irigațiilor. În noile condiții, susține ministerul, soluția o reprezintă investiția în sisteme și tehnologii
de irigare ce economisesc apa și energia electrică.
Ministerul Agriculturii, împreună cu Banca Mondială, imple-mentează în prezent proiectul de reabilitare și reformă a sectorului de irigații. A fost actualizată strategia pentru irigații și a fost elaborat un plan de acțiune pentru ca irigațiile să se concentreze în zonele viabile economic.
Totodată a fost lansată măsura 125 finanțată din FEADR, prin care organizațiile de utilizatori de apă pentru irigații și federațiile de astfel de organizații pot obține finanțare nerambursabilă de până la un milion de euro pentru investiții în reabilitarea infrastructurii de pe teritoriul lor.
