Sistemul salarial din Ro-mânia are numeroși critici. Unii patroni ar vrea să-l simplifice, eliminând stufărișul sporurilor practicate astăzi. Mulți au reușit să-l reducă la două componente: salariul de bază și bonus. Alții, dimpotrivă, l-au complicat și mai mult, prin practica pachetelor salariale, care promovează și alte avantaje în afara celor bănești.
- Publicitate -
Care metodă de salarizare este mai bună? O rețetă ideală nu există. Practica este cea care demonstrează dacă sistemul adoptat stimulează munca, inițiativa, responsabilitatea sau, dimpotrivă, lenea, atitudinea conservatoare și neimplicarea, dacă măsoară corect efortul depus și răsplătește performanțele obținute, dacă generează inechități, insatisfacții, tensiuni și instabilitate în muncă.
Acuzați că se opun simplificării mecanismului salarizării, partenerii sociali susțin că, dimpotrivă, patronii sunt cei ce pun frână. "Federația Națională a Sindicatelor Portuare și sindicatele membre nu s-au opus niciodată introducerii sporurilor în salariile de bază – afirmă liderul Petre Costel. Din contră, contractul de muncă la nivelul ramurii transporturi recomandă introducerea sporurilor în salariile de bază. De ce susținem această metodă? Pentru că am constatat că veniturile reale sunt altele decât ceea ce se trece în contractele colective și individuale de muncă. Pe de altă parte, odată introduse în salarii, sporurile garantează un venit mai mare. Problema nu este la noi, ci la patroni. Unii dintre ei nu sunt de acord să încheie acte adiționale în care să se precizeze faptul că venitul negociat include și respectivele sporuri. Pe de altă parte sunt sporuri ce nu pot fi incluse, pentru că nu sunt permanente. Ele se acordă doar pe perioada cât salariatul lucrează în anumite condiții (la înălțime, în mediu toxic)."
Una dintre acuzațiile aduse de către patroni actualului sistem de salarizare este aceea că, datorită sporurilor, unii muncitori ajung să câștige mai mult decât personalul cu studii superioare.
"Sindicatele nu pot fi acuzate că au promovat o salarizare în avantajul muncitorilor din activitatea de bază, discriminatorie față de ingineri. Chiar în contractul colectiv pe ramură, prin sistemul de coeficienți de ierarhizare se face diferența între studii. Muncitorul calificat din activitatea de bază are coeficientul 1,5, iar inginerul - 2. Deci, dacă salariul minim din transporturi este de 700 lei, cel al muncitorului calificat este de 1.050 lei, iar al inginerului - 1.400 lei. Într-adevăr se creează discrepanțe în practică, dar nu din cauza contractelor negociate de sindicate.
La unele locuri de muncă, patronii au introdus lucrul în acord. Muncitorii sunt stimulați să depășească normele de producție, iar depășirea este plătită. Acesta este motivul pentru care salariul muncitorului ajunge, în anumite situații, să-l întreacă pe cel al inginerului.
Niciodată sindicatele nu au solicitat ca muncitorii să aibă salarii mai mari decât inginerii. Niciodată nu i-au oprit pe patroni să-i plătească pe ingineri mai mult decât pe muncitorii care lucrează în acord.
Patronul nu are decât ca în locul coeficientului 2 să aplice coeficientul 2,5 sau chiar 3. Salariul celor cu studii superioare nu a fost niciodată un măr al discordiei pentru noi. Sindicatele nu reprezintă doar muncitorii, ci și pe lucrătorii cu studii superioare" – a declarat liderul federației.