Statul român trebuie să decidă dacă vrea camere de comerț și industrie puternice, în interesul economiei naționale!

„În momentul de față, României îi lipsește aproape cu desăvârșire promovarea externă a mediului de business. Sunt cifre ale statului român care întăresc această afirmație și aici mă refer la deficitul balanței comerciale, care a avut, în 2021, o creștere abruptă, până la nivelul de 23,8 miliarde de euro, față de 18,3 miliarde de euro în 2020. Tot cifrele arată că exportul este realizat de firmele cu capital străin. Prin realizarea acestui catalog al firmelor ne propunem să realizăm o promovare reală a mediului de afaceri, cu cifre adevărate și, mai ales, cu identificarea exactă a domeniului de activitate de unde se realizează profit. Contribuția firmelor nu reprezintă o taxă. Este modul prin care mediul de afaceri se poate autopromova, mai ales dacă ținem cont că, ani de zile, această promovare a fost lăsată în seama statului român, iar rezultatele sunt aproape zero. Ambasadele sunt înțesate de personal aparținând Ministerului Economiei în state cu care România și-a atins de foarte mult timp maximul de potențial economic. Trebuie să realizăm promovarea de investiții în România, în fiecare județ, acolo unde există o cameră de comerț, iar acest lucru costă. Sistemul cameral din România nu se finanțează din bani de la bugetul de stat, ajungând în 2022 cel mai subfinanțat sistem cameral din Europa. Este momentul în care autoritățile trebuie să aleagă între dispariția camerelor de comerț din România sau redefinirea acestora ca instituții puternice care să atragă companiile într-un sistem competitiv și performant”, a declarat Mihai Daraban - președintele Camerei de Comerț și Industrie a României.
Certificarea competențelor administratorilor de firme
În plus, CCIR susține introducerea sistemului de certificare, de către camerele de comerț, a competențelor administratorilor din cadrul companiilor. Respectivul certificat va fi echivalentul deținerii unui pașaport de încredere, cu valabilitate pe plan global, în mediul fizic și în cel online. Scopul introducerii acestui certificat de competență este de a crește calitatea actului comercial, de a responsabiliza agenții economici și de a contribui la îmbunătățirea și dinamizarea activității economice.
Referindu-se la sistemul de certificare propus, Ovidiu Silaghi, secretarul general al CCIR, a afirmat: „În anul 2021, la Oficiul Național al Registrului Comerțului figurau ca fiind active și în funcțiune un număr de peste 1,1 milioane de companii. Cu toate acestea, la ANAF, pentru aceeași perioadă au depus bilanțul anual numai 768.367 de companii. Peste 348 de mii de companii păcălesc autoritățile prin nedepunerea bilanțului fiscal și nu pățesc absolut nimic. În același timp, mass-media a prezentat foarte multe cazuri în care anumite persoane, cu o educație precară,
s-au trezit peste noapte administratorii unor companii, fără să știe, și numai pentru faptul că, la un moment dat, și-au lăsat buletinul cuiva. Astfel, devine foarte important să existe un certificat de competență exclusiv pentru administratorii companiilor care, în urma unor cursuri simbolice, să ateste faptul că respectiva persoană are cunoștințe minime de aritmetică și, mai ales, să știe ce înseamnă din punct de vedere legal să-ți pui semnătura pe un bilanț și să-l depui la fisc.”
Ce fac camerele de comerț pentru mediul de afaceri?
Stimați cititori, în calitate de ziarist am urmărit îndeaproape activitatea camerelor de comerț și am constatat că aceste organizații dinamice și progresiste se implică puternic în susținerea mediului de afaceri. Iată, sistemul cameral prestează numeroase servicii pentru agenții economici, pe care statul român nu este în stare să le asigure. Camerele de comerț oferă asistență și consultanță antreprenorilor, organizează seminarii, târguri și expoziții pentru vânzarea și contractarea produselor și serviciilor, misiuni economice în diverse țări ale lumii și forumuri de afaceri. Tot camerele de comerț au pus bazele sistemului de învățământ dual, organizând cursuri de pregătire în diverse specialități necesare economiei naționale, cursuri care nu se regăsesc în sistemul învățământului de stat.

Sistemul cameral a organizat centrele Enterprise Europe Network, prin intermediul cărora oamenii de afaceri români sunt puși în contact cu cei străini. De asemenea, pe lângă camerele de comerț funcționează curțile de arbitraj comercial, instituții care soluționează litigiile cu caracter economic, mult mai repede și cu costuri mai mici decât instanțele judecătorești.
România le datorează camerelor de comerț și existența Registrului Comerțului. Instituția a fost înființată de acestea la scurt timp după prăbușirea regimului comunist în decembrie ´89, pe banii lor, mai exact ai agenților economici. La sfârșitul anului 2002, Guvernul Năstase a dat celebra OUG nr. 126, prin care Registrul Comerțului a fost confiscat de către stat și trecut la Ministerul Justiției, unde se află și în prezent. O vreme, camerele de comerț s-au luptat să recâștige instituția naționalizată, dar în cele din urmă au renunțat definitiv la această luptă, având alte bătălii de dus.
Proiectul actului normativ de modificare a Legii camerelor de comerț nr. 335 din 2007 a fost depus la Senat și are o susținere politică largă. Într-o ediție viitoare vom vorbi mai pe larg despre schimbările propuse.