Pentru guvernanţii noştri, clepsidra s-a întors, puţin nisip a mai rămas de scurs. Cu presiunea-n coaste exercitată de Comisia Europeană, fără finanţarea căreia economia românească ar trage obloanele, autorităţile de la Bucureşti se pregătesc să anunţe pachetul de măsuri menit a reduce deficitul bugetar, ajuns la cote alarmante!
- Publicitate -
Sunt negocieri dure, la această oră, între partidele de guvernământ, care vor trebui să îşi asume responsabilitatea pentru măsurile fiscale. Vor fi măsuri care îi vor afecta în mod direct şi precis pe români, dar necesare pentru a restabili echilibrul macro al economiei naţiunii.
Anunţul oficial încă nu a venit, dar, pe surse, se vorbeşte despre o taxă de solidaritate, taxe pe tranzacţii bancare, creştere de TVA, a impozitului pe profit, a impozitului pe dividende. De asemenea, s-ar mai putea „umbla” la impozitul pe venit, dar şi la contribuţiile de sănătate în cazul pensionarilor.
În paralel, se discută pentru reducerea cheltuielilor şi creşterea eficienţei în instituţiile statului, dar nici în acest caz nu există o propunere concretă, de genul reducerilor reale de personal şi nu de mutare dintr-o instituţie a statului în alta.
Ce avem cert la această oră? Că partidele nu au ajuns la un acord, că există propuneri, dar nu consens. În tot acest timp, mediul de afaceri priveşte îndreptăţit cu îngrijorare spre viitor.
„Marilor evazionişti nu li se întâmplă nimic!”
„Cuget Liber” a luat pulsul agenţilor economici, iar concluzia generală este că România are nu atât probleme cu legislaţia fiscală, care
într-adevăr a tot suferit modificări, cât mai ales cu încasarea. ANAF-ul nu colectează cât ar trebui, marilor evazionişti nu li se întâmplă nimic, în schimb firmele mici şi mijlocii sunt imediat executate în caz de dificultate şi întârzieri de plăţi. Iar taxa de solidaritate? Ce glumă bună. De n-ar fi de plâns, ar fi de râs…
„Guvernanţii noştri ar trebui să se gândească la oamenii cu venituri modeste, la firmele mici şi mijlocii. Fiscul să îşi facă treaba, să recupereze banii de la marii datornici, să explice şi de ce a fost tolerat un astfel de comportament, cum de s-a ajuns la sume de ordinul sutelor de milioane de lei neplătite. În loc să pună noi biruri, statul ar trebui să-şi perfecţioneze colectarea şi să îşi reducă din cheltuieli. S-au făcut angajări pe bază de pile şi relaţii, nepoţi, amante, s-a găsit de fiecare dată un loc călduţ la birou. În schimb, noi, în mediul privat, facem calcule peste calcule la angajare, să ne încadrăm în buget", a declarat, pentru ziarul „Cuget Liber”, Ionuţ N., administratorul unei firme constănţene din domeniul distribuţiei.
„Nu este normală taxa de solidaritate. Să fim solidari cu cine? Situaţia economică este într-adevăr gravă, dar nu populaţia trebuie să plătească, ci cei care au jefuit, au furat bunurile naţiunii în ultimii 36 de ani. Lăsaţi-i în pace pe bieţii pensionari, care şi aşa abia îşi duc zilele, nu puteţi un bir suplimentar nici pentru salariaţi. Uitaţi-vă mai bine la pensiile speciale, la privilegiile şi cheltuielile mahărilor din ministere, din reprezentanţele din teritoriu", a adăugat Dan Pascu, antreprenor constănţean.
Ce mai vor reprezentanţii mediului de afaceri?
„În primul rând, menţinerea cotei unice de impozitare, aplicată unitar şi echitabil, reducerea cheltuielilor publice neesenţiale, inclusiv costurile administrative excesive, agenţiile redundante şi cheltuielile politice discreţionare, reforme semnificative în managementul sectorului public, prioritizând performanţa, eficienţa, reducerea reală a poverii birocratice, eliminarea alocărilor bugetare risipitoare, protejarea şi prioritizarea investiţiilor publice esenţiale în infrastructură, educaţie şi inovaţie", se arată într-un comunicat transmis de Confederaţia Patronală Concordia şi de mai multe camere de comerţ din România.
