Piaţa imobiliară din România se confruntă, în aceste zile, cu un scandal de proporţii. Nordis, unul dintre cele mai în vogă proiecte din ţara noastră, în care se ofereau apartamente de lux în Bucureşti, Braşov sau în staţiunea Mamaia, a ajuns motiv de coşmar pentru mulţi cumpărători. Visul frumos s-a spulberat, oamenii plâng după bani! Dar ce-au păzit până acum autorităţile?
- Publicitate -
În mediile online circulă, de câteva zile, o glumă de genul: „Schimb apartament Vectra cu studio Nordis. Ofer şi cer seriozitate!". De n-ar fi de plâns, ar fi de râs, pentru că realitatea este una tristă şi de necontestat: sunt oameni care îşi smulg părul din cap şi fluieră a pagubă, după ce apartamentele de lux mult visate s-au evaporat.
Încrengăturile şi relaţiile dubioase dintre firme, vânzările duble, parafele notariale au fost dezvăluite într-o amplă investigaţie a Recorder.ro, iar idee generală, pe scurt, este aceea că mulţi cumpărători au rămas cu buza umflată, după ce au achitat un avans extrem de consistent pentru o locuinţă… neconstruită şi pe care nu au mai primit-o niciodată. Practic, oamenii au aruncat banii într-o groapă. La propriu!
Nu este cel dintâi scandal imobiliar de la Constanţa. Ţepele date de Vectra sunt de notorietate şi este greu de înţeles cum de populaţia încă mai cade în plasă.
Un semn de întrebare
Ţepe imobiliare s-au dat peste tot în lume, însă multe dintre ţări şi-au reglementat legislaţia astfel încât să ofere protecţie cumpărătorilor. În România, din păcate, s-a pus batista pe ţambal. Lucrurile, schemele erau bine cunoscute, motiv pentru care a fost depus, încă de acum cinci ani, un proiect de lege prin care se stipula că dezvoltatorii imobiliari nu pot solicita un avans mai mare de 10% din valoarea imobilului, iar banii nu puteau fi cheltuiţi decât cu avizul responsabilului tehnic.
Proiectul de lege s-a blocat însă prin sertare, într-o cârdăşie de politicieni şi miliardari cu afaceri în domeniu. Într-o linişte totală, s-a permis ca dezvoltatorii să încaseze un avans de până la 95% din valoarea locuinţei. O locuinţă pe care aveau să n-o mai livreze!
Ce-i de făcut, cum se poate feri omul de rând de asemenea ţepe, până când statul se va trezi din adormire şi-şi va proteja populaţia?
„În primul rând, oamenii trebuie să se informeze, să adune cât mai multe date despre proiectul în care vor să se implice. În momentul în care cineva îţi cere 95% avans pentru o locuinţă neconstruită, ar trebui să-ţi pui un semn de întrebare. Un imobil nu se ridică peste noapte, se pot întâmpla multe într-un an-doi-trei, cât ar dura construcţia. Poate exploda piaţa materialelor de construcţie, poate apărea falimentul firmei, orice este posibil.
Apoi, recomandarea mea a fost să se lucreze, pe cât posibil, cu băncile. Controalele, verificările, dar şi criteriile băncilor sunt mult mai riguroase, există un plus de protecţie. Sigur, există şi persoane care nu îndeplinesc criteriile pentru un credit bancar şi atunci optează pentru un contract direct cu dezvoltatorul imobiliar. Mare atenţie la clauze, pentru că aceste contracte sunt pline de capcane, iar riscul de a rămâne fără locuinţă este foarte mare”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, Sorin V., agent imobiliar constănţean cu peste 20 de ani vechime.
Mai bine mai târziu, decât niciodată
În ceasul al 12-lea, în Parlament a fost depus un proiect legislativ care limitează la 10% avansul pentru cumpărarea de imobile construite de dezvoltatori şi prevede că avansul se achită într-un cont special care poate fi utilizat doar pentru respectivul proiect.
„La încheierea promisiunii de vânzare, dezvoltatorul poate solicita un avans de maximum 10% din preţul total al imobilului supus tranzacţiei. Avansul poate fi mai mare, dar nu mai mult de 40% din preţul total al imobilului, în situaţia în care dezvoltatorul are încheiată o poliţă de asigurare, în vederea protejării investiţiei, cu una dintre societăţile de asigurare, în condiţiile legii. Sumele plătite cu titlu de avans se achită într-un cont special al firmei, dedicat imobilului respectiv, şi pot fi cheltuite de dezvoltator numai în scopul dezvoltării respectivului proiect", se arată în proiectul de lege amintit.
