Valentin Ceaușescu cere daune de 100.000 de lei în procesul revendicării unor tablouri

Tribunalul București a rămas marți în pronunțare în dosarul în care Valentin Ceaușescu, fiul lui Nicolae Ceaușescu, a chemat în judecată Muzeul Național de Artă, solicitând restituirea mai multor tablouri și daune de peste 100.000 de lei. La termenul de marți, instanța a pus în discuție câteva excepții invocate de apărătorul muzeului. Este vorba despre excepția inadmisibilități acțiunii așa cum a fost ea formulată, lipsa calității procesuale pasive a muzeului și a celei active a reclamantului. Această ultimă excepție a fost motivată de avocatul muzeului prin faptul că între cele două părți nu a existat niciodată un raport juridic. Reprezentantul muzeului a susținut că bunurile sunt lăsate în depozitare de către un terț, Parchetul General, iar acțiunea ar fi trebuit îndreptată împotriva acestuia. Avocatul lui Valentin Ceaușescu, Radu Antal, a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, inclusiv cu plata de daune de 300.000 lei vechi pe zi de la momentul introducerii acțiunii, adică din 1996. Potrivit lui Antal, suma totală pe care ar trebui să o primească clientul său se ridică la 100.920 de lei. Tribunalul București a decis, în 4 octombrie 2006, restituirea tuturor bunurilor confiscate lui Valentin Ceaușescu în timpul Revoluției din ’89, magistrații ajungând la concluzia că nu există niciuna dintre faptele pentru care acesta a fost cercetat și arestat alături de frații săi. Instanța a admis plângerea lui Valentin Ceaușescu și a desființat toate rezoluțiile date de procurori în dosarul în care Valentin Ceaușescu a fost acuzat de subminarea economiei naționale și genocid, dosar în care a fost arestat pentru nouă luni. Valentin Ceaușescu a contestat în ultimii zece ani acuzațiile de subminare a economiei de piață și genocid, care i s-au adus imediat după îndepărtarea de la putere a părinților săi. A trimis zeci de memorii și plângeri președinției, procurorului general al României, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, dosarul său ajungând la Înalta Curte de Casație și Justiție, care și-a declinat competența în două rânduri.
Tribunalul București a rămas marți în pronunțare în dosarul în care Valentin Ceaușescu, fiul lui Nicolae Ceaușescu, a chemat în judecată Muzeul Național de Artă, solicitând restituirea mai multor tablouri și daune de peste 100.000 de lei. La termenul de marți, instanța a pus în discuție câteva excepții invocate de apărătorul muzeului. Este vorba despre excepția inadmisibilități acțiunii așa cum a fost ea formulată, lipsa calității procesuale pasive a muzeului și a celei active a reclamantului. Această ultimă excepție a fost motivată de avocatul muzeului prin faptul că între cele două părți nu a existat niciodată un raport juridic. Reprezentantul muzeului a susținut că bunurile sunt lăsate în depozitare de către un terț, Parchetul General, iar acțiunea ar fi trebuit îndreptată împotriva acestuia. Avocatul lui Valentin Ceaușescu, Radu Antal, a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, inclusiv cu plata de daune de 300.000 lei vechi pe zi de la momentul introducerii acțiunii, adică din 1996. Potrivit lui Antal, suma totală pe care ar trebui să o primească clientul său se ridică la 100.920 de lei. Tribunalul București a decis, în 4 octombrie 2006, restituirea tuturor bunurilor confiscate lui Valentin Ceaușescu în timpul Revoluției din ’89, magistrații ajungând la concluzia că nu există niciuna dintre faptele pentru care acesta a fost cercetat și arestat alături de frații săi. Instanța a admis plângerea lui Valentin Ceaușescu și a desființat toate rezoluțiile date de procurori în dosarul în care Valentin Ceaușescu a fost acuzat de subminarea economiei naționale și genocid, dosar în care a fost arestat pentru nouă luni. Valentin Ceaușescu a contestat în ultimii zece ani acuzațiile de subminare a economiei de piață și genocid, care i s-au adus imediat după îndepărtarea de la putere a părinților săi. A trimis zeci de memorii și plângeri președinției, procurorului general al României, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, dosarul său ajungând la Înalta Curte de Casație și Justiție, care și-a declinat competența în două rânduri.