Noul Cod Civil aduce reglementări esențiale în ceea ce privește moștenirea, pentru a ocroti, în egală măsură, atât voința defunctului cu privire la transmiterea drepturilor și obligațiilor sale patrimoniale, cât și interesele anumitor categorii de persoane, cum sunt copiii, soțul supraviețuitor ori părinții.
- Publicitate -
Legea spune că orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani și are capacitate deplină de exercițiu, "care a dobândit capacitate de exer-cițiu prin căsătorie și chiar minorul de 16 ani, dacă acestuia i-a fost recunoscută capacitatea deplină de exercițiu de către instanța de tutelă" poate să dispună de averea sa prin testament. În cazul în care acesta nu există, patrimoniul se va trans-mite prin moștenire legală.
Moștenirea unei persoane se deschide la data decesului ei. Moștenitorul - în temeiul legii sau al voinței persoanei decedate - poate accepta moștenirea sau poate renunța la ea. Acceptarea ei trebuie făcută într-un anumit termen, denumit de legiuitor "termen de opțiune succesorală" care, de regulă, este de un an de la deschi-derea moștenirii ca urmare a citării sale de către notarul public.
Trebuie precizat că persoana care acceptă moștenirea răspunde pentru datoriile și sarcinile moștenirii numai cu bunurile moștenite și proporțional cu partea care îi revine.
Cine nu poate fi înlăturat din moștenire?
Soțul supraviețuitor îl moștenește pe soțul decedat dacă, la data deschiderii moștenirii, nu există o hotărâre de divorț irevocabilă.
Dacă soțul decedat nu a lăsat vreun testament, cota soțului supraviețuitor stabilită prin lege este de: un sfert din moștenire, dacă defunctul are descendenți; o treime din moștenire, dacă defunctul are părinți, frați sau surori; o jumătate din moștenire, dacă la moștenire vin fie numai părinții defunctului, fie numai frații sau surorile defunctului; trei sferturi din moștenire, dacă există fie rude în linie dreaptă ascendentă ale defunctului, cu excepția părin-ților acestuia, fie rude colaterale ale defunctului până la gradul al patrulea inclusiv.
Dacă soțul supraviețuitor nu deține nicio locuință, are dreptul să rămână în casa în care a locuit până la data deschiderii moștenirii. Dreptul acestuia de a mai locui acolo se stinge prin partaj, dar nu mai devreme de un an de la data deschiderii moștenirii. Dacă se recăsătorește, dreptul acestuia încetează chiar înainte de un an.
Trebuie precizat că soțul supra-viețuitor moștenește mobilierul și obiectele de uz casnic care au fost în folosința comună a soților, dar numai dacă defunctul nu a avut și descendenți.
De asemenea, soțul supraviețuitor este "moștenitor rezervatar", ceea ce înseamnă că nu poate fi înlăturat de la moștenire nici chiar prin testament, și "sezinar" - calitate care-i conferă, pe lângă stăpânirea de fapt asupra patri-moniului succesoral, și dreptul de a administra acest patrimoniu și de a exercita drepturile și acțiunile defunctului.
Formele testamentului și revocarea lui
Dar cum trebuie făcut un testament ca să fie valabil? Trebuie știut că acesta este deopotrivă valabil dacă este olograf sau autentic.
În primul caz, testamentul trebuie să fie scris în întregime, datat și semnat de mâna testa-torului (defunctului), iar după de-cesul acestuia, trebuie prezentat la notarul public pentru a fi vizat spre neschimbare.
Testamentul autentic trebuie autentificat de un notar public sau de o altă persoană învestită cu autoritate publică de către stat. Acesta se înregistrează apoi în Registrul Național Notarial al Testamentelor și orice persoană care justifică un interes legitim poate solicita informații cu privire la existența lui, după decesul testatorului.
Pentru a revoca testamentul, cel care l-a întocmit trebuie să facă un act autentic notarial de revocare sau un alt testament sau să îl distrugă, rupă sau să îl șteargă.
Cum poți fi dezmoștenit?
Dezmoștenirea se poate face printr-o dispoziție testamentară, prin care testatorul îi poate înlătura din moștenire, în tot sau în parte, pe unul sau mai mulți dintre moștenitorii săi legali.
Dar, foarte important de știut, există o categorie de moștenitori (cei "rezervatari", de care vorbeam mai devreme), în care se înscriu soțul supraviețuitor, descendenții și părinții defunctului, care nu pot fi înlăturați de la moștenire chiar dacă aceasta este voința defunc-tului.
Prin urmare, chiar dacă acesta nu vrea să le lase nimic din moștenire, moștenitorii renegați au dreptul la jumătate din cota succesorală pe care ar fi primit-o potrivit legii.
