Merge un enoriaș la preotul din sat și îi spune:
- Părinte, știți… mi-a murit câinele și aș vrea o mică înmormântare creștinească, așa… după cum se cade.
Preotul îi răspunde:
- Măi Gheorghe, eu am avut bunăvoință și te-am ascultat, dar du-te mă și îngroapă-l undeva în pădure. Unde ai mai văzut tu înmormântare la câini, cu popă?
Pleacă Gheorghe și revine a doua zi:
- Părinte, m-am gândit cu nevasta Paraschiva, totuși… o mică slujbă acolo, nu se poate?
- Măi Gheorghe, du-te unde-i vrea, du-te caută-ți pe cine-i vrea să ți-l îngroape, du-te la păgâni și nu mă mai bate la cap.
Gheorghe se îndreaptă spre ușă supărat și zice:
- Apăi, dacă așa stă situația,… ne-om duce prin alte părți, dar eu cu nevastă-mea am strâns cu greu, vreo 3000 de euro pentru înmormântarea lui Azorel…
- Aaaa, păi mă, stai așa, despre Azorică-i vorba? No stai așa mă,… că Azorel îi câine ortdox bă.
