Iubirea din liceu, motiv de panică

Stăteam în sala de așteptare pentru prima întâlnire programată la dentist, când i-am văzut diploma atârnată pe perete. Citind numele, mi-am amintit deodată de un băiat brunet, înalt și frumos, cu același nume. Fusesem colegi de liceu cu vreo 40 de ani în urmă și mă întrebam dacă putea să fie același tip pentru care nutream o pasiune secretă. Când am intrat în cabinetul lui, am lepădat pe loc gândul acela. Cheliosul cu trăsături brăzdate era mult prea bătrân ca să fi fost iubirea mea secretă. Oare?
După ce s-a uitat la dinții mei mi-am făcut curaj și l-am întrebat dacă a făcut liceul la Sf. Sava.
- Sigur că da, doamnă! Cum ați ghicit? a răspuns, plin de mândrie.
- Când ați absolvit?, l-am întrebat.
- În 1973. De ce mă întrebați?
- Ei bine, ai fost în clasa mea! am exclamat.
Și atunci, cheliosul zbârcit m-a întrebat:
- Ce materie ați predat?