Se spune că Robinson Crusoe a fost evreu, ceea ce nu știe foarte multă lume. Într-o zi, după toți acei ani de singurătate, Robinson a zărit o corabie nu departe de insulă și i-a făcut semn. Cei de pe corabie l-au văzut. Căpitanul a cerut o barcă și, însoțit de câțiva marinari, a venit pe insulă. Robinson i-a povestit ce i se întâmplase și l-a rugat să-l ducă în Anglia. Căpi-tanul, care era englez, s-a învoit.
- Publicitate -
- Suie în barcă, i-a spus.
- Înainte de a pleca, aș vrea să vă arăt, dacă-mi îngăduiți, tot ce am făcut, a spus la rândul său Robinson. Am petrecut atâția ani pe insulă! Numai câteva clipe.
- Cu plăcere, a răspuns căpitanul, care era un om politicos.
Robinson l-a dus ceva mai încolo, pe insulă.
- Aici este locuința mea principală. Cu primul gard pe care l-am făcut. Alături, țarcul caprelor, iar dincolo sinagoga. După aceea, grajdul, via, cea de-a doua sinagogă…
- Iartă-mă, a spus căpitanul, cam mirat, dar ești chiar singur pe insulă?
- Singur-singurel.
- De ce-ai ridicat atunci două sinagogi?
- E la mintea cocoșului, i-a răspuns Robinson. Asta e sinagoga la care mă duc, iar cealaltă e cea la care nu mă duc nici în ruptul capului.
