Destăinuirile unei emigrante din Constanța Cronică de peste Atlantic (XXVII)

Foileton de Gabriela S.

Stil de viață ce depășește punga. Istoria creditului. (II)

În timp, ideea de împrumut și credit bancar a evoluat într-un concept mai civilizat, însă nu foarte departe de originea istorică. Băncile au început să acorde împrumuturi pentru locuințe, cu rate de dobândă enorme la început, pentru a descuraja astfel de practică, apoi au început să le facă mai atrăgătoare deoarece le aduceau profituri foarte mari. Bineînțeles că o bancă face bani frumoși din conturile bancare pe care le investește, mult mai mulți decât le plătesc clienților în rată de dobândă la un depozit bancar, însă veniturile înregistrate din ratele mai mari pe care le cer de la cei care împrumută pentru o lungă perioadă de timp sunt cu mult mai voluminoase.

De exemplu, când împrumuți 100.000 de dolari pe 30 de ani să-ți cumperi o casă, plata lunară este structurată în felul următor: în primii ani, procentajul de dobândă compune majoritatea acelei plăți, cu numai o mică proporție ducându-se către acoperirea principalului împrumutat. În 30 de ani, deja plătești mai mult ca dublu suma pe care ai împrumutat-o în primul rând. Împrumuturile de mașină merg cam pe același principiu. Dacă decizi să-ți vinzi casa sau mașina în primii 3-4 ani, tu le-ai plătit deja o mare parte din dobândă băncilor, însă nu ți-ai acoperit decât o sumă minusculă din ce ai împrumutat, chiar dacă, lunar, plățile îți sunt foarte mari.

Împrumuturile pentru o casă sau o mașină au devenit acceptabile în orice cultură, treptat, țară după țară căzând victime acestui viciu acceptat la nivel global în ziua de azi. Însă un mod de viață peste ce ne permite punga a fost hrănit de expansiunea conceptului de credit mult peste limitele decente. Curent, în America, și din nefericire răspândindu-se ca o plagă în Europa, și mai ales în Estul Europei, unde pentru mulți ani sistemele culturale și politice au ținut piept acestor practici, nivelul mediu de datorie de credit card este în jur de 30.000 de dolari pe persoană, excluzând împrumutul pentru locuințe sau mașini.

Acest mod de a cheltui fără limite și de a împrumuta pentru aceste cheltuieli s-a extins lateral, la nivel comercial, guvernamental și individual. Culturile din vest, cu americanii în frunte, își finanțează modul de viață din datorii, în timp ce acelea din est, cu chinezii pe primul loc, urmați de arabi și indieni (culturi ce erau considerate lumea a treia până nu demult), finanțează acest mod de viață ce nu poate fi susținut la infinit.

Sunt mulți factori implicați în acest joc al finanțelor care a generat situația precară în care economia globală se află la această oră, și nu toate aspectele pot fi cuprinse într-un simplu articol. Sper ca ideile prezentate mai sus să dea cititorului doar o simplă perspectivă față de ceea ce se întâmplă și câteva motive ale neliniștii cu care toți punem capul pe pernă după ce urmărim știrile internaționale sau citim rubrica de mapamond a unui ziar în aceste zile.

Va urma.

(Foiletonul Gabrielei S. poate fi citit în edițiile de week-end ale ziarului "Cuget Liber")