Prin decizia nr. 261 din 3 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 683 din 8 octombrie privind "unele măsuri pentru desfășurarea ședințelor Guvernului" este prevăzut faptul că "Informațiile rezultate din dezbaterile Guvernului și consemnate în stenogramă, precum și transcrierea acesteia sunt clasificate și au nivelul de secretizare «secret»." Acest alineat 3 din Articolul 1 contravine principiului accesului la informații, conform căruia orice informație care privește sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de modul de exprimare, trebuie să permită accesul liber al cetățenilor. Elaborarea de acte normative și a celor referitoare la luarea unor decizii administrative constituie demersuri față de care cetățenii își pot exprima opiniile și interesele.
- Publicitate -
Mai mult decât atât, secretizarea stenogramelor ședințelor de guvern contrazice și legea transparenței, promulgată de Președintele României pe 20 ianuarie 2003 și intrată în vigoare la data de 4 aprilie a aceluiași an. Consultarea transcrierilor acestor stenograme va fi făcută numai de către "persoanele posesoare de certificate de securitate/autorizații de acces la documentele clasificate, nivel de secretizare «secret»". Asta în contextul în care un act normativ este un act cu aplicabilitate generală adoptat de o autoritate publică care trebuie, conform legii, să consulte cetățenii.
Este dezirabil ca luarea deciziilor administrative să reprezinte, mai ales în contextul recentei aderări a României la Uniunea Europeană, o ocazie de consultare a cetățenilor care să determine o transparentizare a deciziei. Ori tocmai prin faptul că înregistrările unora dintre ședințele de guvern se vor secretiza, se încalcă atât dreptul cetățenilor la informație, cât și acela al presei, aceasta din urmă nemaiavând acces la aceeași plajă de informații gestionate de un organ al administrației publice.
În ceea ce privește procesul de consultare a actelor normative există, evident, și câteva excepții. Ele fac referire la situațiile în care cetățenii nu sunt consultați în elaborarea acestora și anume: dacă actul normativ privește apărarea și siguranța națională, precum și ordinea publică, dacă acesta este legat de interesele strategice, economice și politice ale țării.
Liberul acces la informații nu mai e valabil și în cazul stenogramelor
Și pentru că vorbim, din ce în ce mai des, despre un cadru european care garantează libera circulație a ideilor și în care, totodată, cetățenilor le este permisă exprimarea neîngrădită a opiniilor vizavi de activitatea și deciziile ce țin de sfera politică trebuie amintit faptul că, după modificarea din 2006 a Legii nr. 544 privind liberul acces la informațiile de interes public, entitățile publice care se supun legii accesului la informații sunt orice autoritate sau instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice. Prin urmare, toate informațiile gestionate de acestea din urmă devin informații de ordin public. Secretizarea stenogramelor nu doar că încalcă flagrant dreptul la liberul acces la informații, dar anulează și conceptul de transparență decizională. Se impune, prin urmare, întrebarea: ce fel de presă este aceea care nu poate să scrie despre monitorizarea activităților entităților publice și, mai ales, despre ce tip de background politic vorbim în 2007?
Prin decizia nr. 261 din 3 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 683 din 8 octombrie privind "unele măsuri pentru desfășurarea ședințelor Guvernului" este prevăzut faptul că "Informațiile rezultate din dezbaterile Guvernului și consemnate în stenogramă, precum și transcrierea acesteia sunt clasificate și au nivelul de secretizare «secret»." Acest alineat 3 din Articolul 1 contravine principiului accesului la informații, conform căruia orice informație care privește sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de modul de exprimare, trebuie să permită accesul liber al cetățenilor. Elaborarea de acte normative și a celor referitoare la luarea unor decizii administrative constituie demersuri față de care cetățenii își pot exprima opiniile și interesele.
Mai mult decât atât, secretizarea stenogramelor ședințelor de guvern contrazice și legea transparenței, promulgată de Președintele României pe 20 ianuarie 2003 și intrată în vigoare la data de 4 aprilie a aceluiași an. Consultarea transcrierilor acestor stenograme va fi făcută numai de către "persoanele posesoare de certificate de securitate/autorizații de acces la documentele clasificate, nivel de secretizare «secret»". Asta în contextul în care un act normativ este un act cu aplicabilitate generală adoptat de o autoritate publică care trebuie, conform legii, să consulte cetățenii.
Este dezirabil ca luarea deciziilor administrative să reprezinte, mai ales în contextul recentei aderări a României la Uniunea Europeană, o ocazie de consultare a cetățenilor care să determine o transparentizare a deciziei. Ori tocmai prin faptul că înregistrările unora dintre ședințele de guvern se vor secretiza, se încalcă atât dreptul cetățenilor la informație, cât și acela al presei, aceasta din urmă nemaiavând acces la aceeași plajă de informații gestionate de un organ al administrației publice.
În ceea ce privește procesul de consultare a actelor normative există, evident, și câteva excepții. Ele fac referire la situațiile în care cetățenii nu sunt consultați în elaborarea acestora și anume: dacă actul normativ privește apărarea și siguranța națională, precum și ordinea publică, dacă acesta este legat de interesele strategice, economice și politice ale țării.
Liberul acces la informații nu mai e valabil și în cazul stenogramelor
Și pentru că vorbim, din ce în ce mai des, despre un cadru european care garantează libera circulație a ideilor și în care, totodată, cetățenilor le este permisă exprimarea neîngrădită a opiniilor vizavi de activitatea și deciziile ce țin de sfera politică trebuie amintit faptul că, după modificarea din 2006 a Legii nr. 544 privind liberul acces la informațiile de interes public, entitățile publice care se supun legii accesului la informații sunt orice autoritate sau instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice. Prin urmare, toate informațiile gestionate de acestea din urmă devin informații de ordin public. Secretizarea stenogramelor nu doar că încalcă flagrant dreptul la liberul acces la informații, dar anulează și conceptul de transparență decizională. Se impune, prin urmare, întrebarea: ce fel de presă este aceea care nu poate să scrie despre monitorizarea activităților entităților publice și, mai ales, despre ce tip de background politic vorbim în 2007?
