De cele mai multe ori, coşmarurile afectează copiii, dar și adulții pot avea astfel de experiențe neplăcute. Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că, la nivel mondial, între 2% şi 8% dintre adulţi suferă de coşmaruri cronice. „Momentul de vârf” în care apar coşmarurile este dimineaţa devreme, când perioadele de somn cu mişcări rapide ale globului ocular (REM) se succedă mai repede. „Subiectul” coşmarurilor diferă de la o persoană la alta (cel mai adesea au legătură cu fuga de pericol, căderile repetate în gol sau reiterarea unor traume în cazul victimelor unor accidente sau atacuri recente). Specialiştii spun că adulţii pot resimţi coşmarurile mai adânc decât copiii (în cazul cărora sunt considerate în mare parte normale).
- Publicitate -
„Diferenţa dintre coşmarurile de copil şi cele de adulţi rezidă tocmai în arhitectura somnului, care la adulţi e organizată, iar la copii flexibilă. Visele copiilor vin pe fondul unei conştiinţe capabile să recreeze iluzii cu caracter caleidoscopic sau chiar stări de visare cu ochii deschişi. Un creier imatur este un creier care visează mult, intens şi creativ”, explică psihiatrul Gabriel Diaconu. Coşmarurile sunt fie spontane (boală de sine stătătoare), fie sunt simptome ale bolilor psihice, ale depresiei şi stresului, fie sunt provocate de anumite medicamente şi substanţe. De exemplu, antidepresivele, narcoticele, antihipertensivele, precum şi abstinenţa de la substanţe care provoacă sevraj (alcool, tranchilizante) sunt alte posibile cauze ale coşmarurilor.
