În România, vaccinarea antihe-patita B este inclusă în programul național de imunizări obligatorii la copii, fiind vaccinați toți copiii în primele zile de naștere, încă din maternitate.
- Publicitate -
De asemenea, se recomandă vaccinarea pentru persoanele cu risc crescut, expuse frecvent la virusul hepatitei B: pacienții care necesită transfuzii de sânge sau tratamente cu derivate de sânge (plasmă, factori de coagulare), persoanele cu parteneri sexuali multiplii, utilizatorii de droguri intravenoase, candidații la transplant de organe, contacții apropiați (familia) ai persoanelor bolnave.
Vaccinul are ca scop imunizarea împotriva infecțiilor cauzate de virusul hepatitei B, atât înaintea expunerii, cât și după expunerea la virusul hepatitic B.
În ceea ce privește schema de vaccinare, aceasta începe imediat după naștere, în primele 12 ore, iar următoarele doze se administrează la două și șase luni, concomitent cu DTP (Diftero-Tetano-Pertussis) și VPOT (vaccinul antipoliomielitic viu atenuat). În prezent, pe plan național se utilizează un vaccin tetravalent DTP-Hep B, care înlocuiește cele două vaccinuri administrate la două și șase luni. La vârsta de 9 ani, copiii vor primi o nouă doză de vaccin, pentru stimularea apărării imunitare, care se poate diminua în timp.
