Durerea în piept, scurtarea respirației, puls rapid, transpirație abundentă, junghiuri toracice, spută cu sânge și leșin. Acestea sunt doar câteva dintre simptomele bolii care afectează atât inima, cât și plămânii - tromboembolismul pulmonar (TEP). Deoarece simptomele sunt nespecifice, diagnosticul nu este întotdeauna simplu, deoarece poate fi confundat cu o pneumonie, însă diagnosticul corect trebuie pus de pneumolog și cardiolog.
- Publicitate -
Confundat cu pneumonia, infarctul miocardic sau pneumotoraxul, tromboembolismul pulmonar este o afecțiune ce reprezintă obstrucția unei artere pulmonare prin trombi (cheaguri) care pleacă din sistemul venos sau din partea dreaptă a inimii. Trebuie să amintim că în organism există două tipuri de circulație: una de tip sistemic, arterială și venoasă, iar a doua - circulația pulmonară. Sângele venos colectat din tot organismul se întoarce la inimă, de unde pleacă în circulația pulmonară să se reîmbogățească în oxigen.
"Cele mai frecvente simptome de tromboembolism pulmonar sunt: dispneea (probleme cu respirația), durere toracică (dureri în piept), durere toracică substern (în capul pieptului), tuse, leșin, tuse cu sânge expectorat.
Boala apare atunci când în sistemul venos se formează mici trombi (cheaguri), iar aceștia pot pleca și ajunge în vasele pulmonare, determinând obstrucția lor, totală sau parțială, fapt care cauzează ca o parte din plămân să nu mai funcționeze și să apară simptomele specifice acestei boli. Trombii se formează de obicei la nivelul venelor profunde ale membrelor inferioare și mai rar pot avea alte origini", a explicat dr. Elena Danteș, medic primar pneumolog în cadrul Spitalului Clinic de Pneumologie Constanța.
Ce factori de risc are TEP
Există factori de risc care favorizează formarea lor:
- Staza venoasă, adică încetinirea fluxului sangvin la nivelul vaselor periferice, cum se întâmplă în repausul prelungit la pat după operații, boli grave invalidante sau în timpul călătoriilor lungi cu avionul.
- Starea de hipercoagulabilitate care apare atunci când există o anumită predispoziție a organismului, prin lipsa de factori anticoagulanți sau în anumite stări cum sunt: sarcina, neoplaziile și tratamentul citostatic, obezitatea, administrarea de anticoncepționale.
- Leziunea peretelui vascular: intervenții chirurgicale pe abdomen, bazin, șold, prezența de catetere venoase menținute mult timp.
Majoritatea pacienților care prezintă TEP au o predispoziție genetică, dar necesită prezența unui factor de risc precipitant care să declanșeze tromboza.
Așadar, mulți dintre pacienții care dezvoltă un TEP au în istoricul apropiat fie o tromboflebită profundă la unul din membrele inferioare, fie au fost supuși la unul dintre factorii de risc menționați.
Investigații și tratament
Examenul radiologic standard al toracelui reprezintă o explorare obligatorie la orice bolnav cu afectare cardio-pulmonară acută.
În ceea ce privește tratamentul, medicul precizează că medicația este de tip anticoagulant și este menită să dizolve cheagul de sânge sau, în cazurile cele mai grave, se recurge la embolectomie chirurgicală (de îndepărtare intra-operatorie a trombului).
Ulterior acestei etape medicale, pacientul trebuie să urmeze tratament în ambulatoriu pentru cel puțin șase luni.
