Memoria emoțională este acea parte a sistemului cognitiv care ne permite să păstrăm și să reactualizăm experiențele încărcate afectiv. Ea este importantă pentru felul în care reacționăm la situații similare în viitor și pentru modul în care învățăm din experiențele personale. Deși pare un proces exclusiv cerebral, memoria emoțională este influențată de factori din întreg organismul, inclusiv de alimentație.
- Publicitate -
Dacă nu știați, un rol important îl au fibrele alimentare, care susțin nu doar digestia, ci și echilibrul microbiomului intestinal. Acest microbiom este strâns legat de funcționarea creierului prin așa-numita axă intestin-creier. Astfel, atunci când alimentația este săracă în fibre, acest echilibru se poate deteriora, iar consecințele nu se opresc la nivel digestiv.
Un dezechilibru al microbiomului poate duce la inflamație sistemică, iar aceasta influențează inclusiv procesele cognitive. În viața de zi cu zi, acest lucru se poate manifesta prin oboseală persistentă, dificultăți de concentrare și senzația de „ceață mentală“.
Deși aceste semne sunt adesea ignorate, ele pot reflecta un stil de viață alimentar neadecvat. În timp, inflamația cronică este asociată cu un risc crescut pentru afecțiuni precum diabetul de tip 2, boli cardiovasculare și chiar declin cognitiv.
Unele studii realizate pe persoane vârstnice au analizat legătura dintre consumul de fibre și memoria emoțională. La final, rezultatele au sugerat că un aport scăzut de fibre este asociat cu o deteriorare mai rapidă a acestei forme de memorie.
„Chiar dacă nu se poate vorbi despre o cauzalitate directă, datele indică o posibilă influență importantă a alimentației asupra sănătății cognitive. În același timp, o dietă echilibrată poate contribui la menținerea funcțiilor mentale pentru o perioadă mai lungă. Pentru a susține aportul de fibre, este important să includeți zilnic alimente variate și naturale. Fructele sunt o sursă excelentă, mai ales merele, perele, prunele, fructele de pădure precum afinele, zmeura și murele, dar și citricele precum portocalele. Legumele joacă, de asemenea, un rol esențial: broccoli, morcovii, varza, conopida, spanacul sau sfecla sunt opțiuni foarte bune. Leguminoasele sunt printre cele mai bogate surse de fibre și includ lintea, năutul, fasolea roșie sau albă și mazărea", a precizat dr. Laura Căruntu.
Specialistul a adăugat că cerealele integrale completează acest aport și pot fi incluse prin ovăz, orez brun, quinoa, orz sau pâine integrală. De asemenea, semințele și nucile contribuie la aportul de fibre și grăsimi sănătoase, fiind recomandate semințele de in, chia, nucile și migdalele.
Aceste alegeri alimentare nu doar că sprijină digestia, dar contribuie și la stabilitatea nivelului de energie și la buna funcționare a creierului. În timp, un aport constant de fibre poate susține o stare mentală mai echilibrată și o capacitate mai bună de concentrare.
