Iată afecțiunea care lovește grav inima și plămânii!

Respirația grea și durerea în piept sunt acuze ale pacienților care pot avea cauze foarte grave și necesită prezentarea de urgență la medic. 

Cel mai frecvent apar în boli de inimă ori de plămâni sau în afecțiuni în care sunt afectate amândouă, cum este trombembolismul pulmonar (TEP). Deoarece simptomele sunt nespecifice, diagnosticul nu este întotdeauna simplu, deoarece poate fi confundat cu o pneumonie, pleurezie, pneumotorax sau obstrucție bronșică acută, infarct miocardic, tamponadă sau anevrismul disecant de aortă. Pneumologul și cardiologul sunt cei care diagnostichează, monitorizează și tratează acești pacienți, iar colaborarea dintre ei este esențială. 

Ce manifestări are TEP?

TEP reprezintă obstrucția unei artere pulmonare prin trombi (cheag) care pleacă din sistemul venos sau din partea dreaptă a inimii. Trebuie să amintim că în organism există două tipuri de circulație, una de tip sistemic, arterială și venoasă, iar a doua circulația pulmonară. Sângele venos colectat din tot organismul se întoarce la inima dreaptă, de unde pleacă în circulația pulmonară să se reîmbogățească în oxigen.

"Atunci când în sistemul venos se formează mici trombi (cheaguri), aceștia pot pleca și ajunge în vasele pulmonare, determinând obstrucția lor, totală sau parțială, fapt care cauzează ca o parte din plămân să nu mai funcționeze și să apară simptomele specifice acestei boli. Trombii se formează de obicei la nivelul venelor profunde ale membrelor inferioare și mai rar pot avea alte origini.

Există factori de risc care favorizează formarea lor:

- Staza venoasă, adică încetinirea fluxului sangvin la nivelul vaselor periferice, cum se întâmplă în repausul prelungit la pat după operații, boli grave invalidante sau în timpul călătoriilor lungi cu avionul.

- Starea de hipercoagulabilitate care apare atunci când există o anumită predispoziție a organismului, prin lipsa de factori anticoagulanți sau în anumite stări cum sunt: sarcina, neoplaziile și tratamentul citostatic, obezitatea, administrarea de anticoncepționalele.

- Leziunea peretelui vascular: intervenții chirurgicale pe abdomen, mic bazin, șold, prezența de catetere venoase menținute mult timp.

Majoritatea pacienților care prezintă TEP au o predispoziție genetică, dar necesită prezența unui factor de risc precipitant care să declanșeze tromboza" , explică dr. Elena Danteș, medic primar pneumolog-bronholog în cadrul Spitalului Clinic de Pneumologie Constanța.

Așadar, mulți dintre pacienții care dezvoltă un TEP au în istoricul apropiat fie o tromboflebită profundă la unul din membrele inferioare, fie au fost supuși la unul dintre factorii de risc menționați.

Tratamentul trebuie continuat în ambulatoriu

Tratamentul se bazează pe prevenirea unor viitoare episoade de tromboembolism pulmonar folosind medicamentele anticoagulante. Acestea previn creșterea în di-mensiuni a trombilor deja existenți și apariția altora noi.

"Tratamentul este efectuat inițial în spital și în cele mai multe din situații este de tip anticoagulant injectabil, rar este necesar însă tromboliză (medicație care să dizolve trombul) sau embolectomie chirurgicală (de îndepărtare intraoperatorie a trom-bului) în cazul în care simptomele sunt grave și amenință viața pacientului.

Ceea ce trebuie să știe pacienții este faptul că tratamentul trebuie să fie continuat ambulator încă o perioadă de 3-6 luni în funcție de indicație, iar dozele de anticoagulant se ajustează în funcție de valoarea unei analize, care se face periodic și este urmărită de medic, numită INR care trebuie să se mențină la o valoare între 2 și 3", explică dr. Elena Danteș.