Hipertensiunea arterială pediatrică reprezintă creșterea persistentă a tensiunii arteriale peste valorile considerate normale pentru vârsta, sexul și înălțimea copilului. Deși mult timp a fost asociată aproape exclusiv cu adulții, medicii atrag atenția că tot mai mulți copii și adolescenți sunt diagnosticați cu această problemă de sănătate.
- Publicitate -
Mare atenție, însă! La cei mici, tensiunea arterială nu se interpretează după aceleași valori folosite în cazul adulților. Evaluarea se face în funcție de vârsta și dezvoltarea copilului, ceea ce face ca diagnosticul să fie uneori mai dificil.
Mai mult decât atât, pentru confirmarea hipertensiunii sunt necesare măsurători repetate, realizate corect și în condiții adecvate.
Specialiștii împart hipertensiunea pediatrică în două categorii principale: primară și secundară. Hipertensiunea primară apare mai frecvent la adolescenți și este influențată de factori precum excesul de greutate, lipsa activității fizice, alimentația bogată în sare și produse procesate sau istoricul familial de hipertensiune.
„În schimb, hipertensiunea secundară este întâlnită mai ales la copiii mai mici și poate fi cauzată de afecțiuni renale, endocrine, cardiace sau alte probleme medicale. Una dintre dificultățile majore este faptul că hipertensiunea arterială la copii poate evolua fără simptome evidente. În multe situații, afecțiunea este descoperită întâmplător, în timpul unui control medical de rutină. Uneori, pot apărea dureri de cap, amețeli, oboseală, tulburări de vedere, dificultăți de concentrare sau sângerări nazale, însă aceste semne nu sunt specifice și pot fi ușor ignorate", a precizat dr. Florentina Neagu.
Medicul avertizează că tensiunea arterială crescută poate afecta, însă, în timp vasele de sânge, inima, rinichii și alte organe importante. În plus, hipertensiunea apărută în copilărie poate persista și la vârsta adultă, crescând riscul de boli cardiovasculare, infarct sau accident vascular cerebral. Din acest motiv, depistarea precoce și monitorizarea atentă sunt considerate esențiale.
Printre complicațiile hipertensiunii pediatrice se numără afectarea cardiacă, modificările vaselor de sânge, scăderea funcției renale și apariția unui risc cardiovascular crescut pe termen lung.
În formele severe sau netratate, pot apărea leziuni ale organelor țintă și probleme importante de sănătate.
Specialiștii subliniază importanța controalelor medicale regulate, mai ales în cazul copiilor care au factori de risc precum obezitatea, diabetul sau antecedente familiale de hipertensiune.
