Somnambulismul este o tulburare de somn din categoria parasomniilor, care apare în fazele de somn profund (somn non-REM, de obicei în prima treime a nopții). În această etapă, creierul nu este complet „treaz“, dar nici complet „adormit“, ceea ce permite apariția unor comportamente automate. Deși poate părea alarmant pentru familie, în multe situații este un fenomen tranzitoriu, fără consecințe pe termen lung.
- Publicitate -
Episoadele pot dura de la câteva secunde până la 10-15 minute, iar intensitatea lor variază de la o noapte la alta. Uneori, somnambulismul este însoțit de vorbit în somn sau de alte manifestări precum tresăriri ori mișcări repetitive.
Cauzele nu sunt pe deplin înțelese, dar specialiștii asociază somnambulismul cu imaturitatea sistemului nervos. Privarea de somn, programul dezorganizat, stresul emoțional sau febra pot crește probabilitatea apariției episoadelor.
Potrivit dr. Ariana Stanca, și anumite medicamente ori alte tulburări de somn, cum ar fi apneea, pot favoriza aceste manifestări.
La trezire, persoana afectată nu își amintește ce s-a întâmplat
„La copii, episoadele se reduc treptat odată cu maturizarea creierului, însă la adolescenți și adulți, necesită o atenție mai mare. În cazuri rare, somnambulismul poate fi confundat cu alte tulburări, precum crizele epileptice nocturne, motiv pentru care evaluarea medicală ajută la clarificarea diagnosticului. În timpul unui episod, persoana se poate ridica în șezut sau poate merge prin casă, având ochii deschiși și o privire fixă, absentă. Reacțiile la stimuli externi sunt lente, iar comunicarea este dificilă sau incoerentă", a explicat medicul.
Un element caracteristic este amnezia episodului: la trezire, persoana afectată nu își amintește ce s-a întâmplat. Dacă este trezită brusc, poate prezenta confuzie sau anxietate temporară. În majoritatea situațiilor, episodul se încheie spontan, fie prin revenirea în pat, fie printr-o trezire parțială.
Apariția pentru prima dată la vârsta adultă, asocierea cu alte simptome neurologice ori cu somnolență excesivă în timpul zilei sunt motive suplimentare de evaluare. Asigurarea unui mediu sigur este esențială: blocarea accesului la scări, securizarea ferestrelor și îndepărtarea obiectelor periculoase pot preveni accidentele.
Menținerea unui program regulat de somn și reducerea stresului contribuie la scăderea frecvenței episoadelor. De asemenea, este utilă evitarea privării de somn, care reprezintă un factor declanșator important.
