Amigdalita acută este acea inflamație a amigdalelor palatine de cauză infecțioasă (virală, bacteriană sau fungică), incidența maximă fiind la grupa de vârstă 4-7 ani. Aceste amigdale sunt niște organe limfoide (cu rol în imunitate), situate în spatele limbii, de o parte și de alta a liniei mediane. Împreună cu cele faringiene și cele linguale, cele palatine formează un sistem de apărare împotriva infecțiilor.
- Publicitate -
Cu toate acestea, trebuie să știți că intervenţia chirurgicală asupra amigdalelor ar trebui amânată până după vârsta pubertăţii, datorită rolului imunitar pe care-l au amigdalele, potrivit ultimelor recomandări ale medicilor. Altfel spus, este absolut normal ca un copil să facă două-trei pusee de amigdalită acută într-un an. Mai exact, amigdalele se umflă, iar cel mic se confruntă cu dureri intense în gât, nu are poftă de mâncare, face febră. În alte situații, la examenul clinic, medicul constată aspect de amigdalită acută eritematosă, adică roşeaţă în gât sau chiar puroi (depozite albicioase în jurul amigdalelor). Specialiştii susţin că dacă polipii sunt operaţi la timp, de multe ori efectul este extrem de benefic şi asupra evoluţiei amigdalitei. Există cazuri în care indicaţia de operare a amigdalelor se pune, însă, înainte de vârsta pubertăţii.
Potrivit dr. Magda Filimon, este vorba de aşa numita amigdalită cronică hipertrofică - amigdalele sunt mari şi cauzează dificultăţi de respiraţie şi de deglutiţie (mestecare) pentru copil. „Când avem de-a face cu un astfel de caz, operarea amigdalelor trebuie făcută, dar şi dacă este vorba de amigdalita cronică, ce prezintă focar de infecţie, depistată prin analize de sânge. În astfel de situaţii se încearcă mai întâi un tratament medicamentos, câteva zile cu antibiotic, după care se face moldaminizarea: copilului i se dă un flacon de Moldamin, timp de şapte zile, pentru ameliorarea stării de sănătate. Dacă situţia nu se îndreaptă după trei-şase luni de zile, atunci este obligatorie operaţia, pentru prevenirea unor complicaţii, care pot fi de natură cardiacă, articulară sau renală. Desigur, nu este obligatoriu ca toţi copiii să facă polipi sau să aibă nevoie de scoaterea amigdalelor. Complicaţiile ţin mult de condiţiile de mediu şi de mâncarea pe care o primeşte copilul. De exemplu, unde mediul este foarte poluat, iar copii mănâncă nesănătos, multe produse de fast-food, şi ţesutul limfatic se dezvoltă mai mult. Un copil care mănâncă echilibrat, natural, cu cât mai puţine prăjeli şi E-uri are şanse să sufere mai puţin din cauza polipilor şi amigdalelor inflamate. În principiul, orice copil poate fi operat de polipi şi amigdale, dar medicul trebuie să fie foarte sigur în aprecierea indicaţiei: nici să nu se grăbească cu operaţia, nici să nu o amâne, dacă ea se impune”, a precizat medicul.
