Tendința de a uita că medicii și asistenții medicali nu sunt roboți, ci oameni fiind, au nevoie la rândul lor de mulțumire și înțelegere din partea pacienților și a societății în general.
Cadrele medicale, precum medicii, asistenții medicali, terapeuții, personalul care lucrează pe ambulanță, sunt implicate direct în trauma pacienților, iar acest lucru, în timp, îi expune unui stres traumatic secundar. Acest stres traumatic secundar este specific sectorului medical, coexistă, dar este diferit de epuizarea profesională (burnout). Se numeste stres de compasiune.
"Foarte multe cadre medicale ajung la un anumit moment în carieră, când doar mimează starea de bine. Zâmbetul și conversația de suprafață ascund faptul că au obosit, că resursele interne pentru sprijinirea celor care au nevoie, încurajarea pacienților și a membrilor familiei, se apropie de epuizare", explică reprezentanții Solidaritatea Sanitară.
