Asociația Profesională a Medicilor de Ambulator (APMA) trage un semnal de alarmă privind efectele dezastruoase ale noilor modificări fiscale propuse de Guvern, în special majorarea plafonului CASS (Contribuția la Asigurările Sociale de Sănătate) de la 60 la 90 de salarii minime brute pe economie. În aceste condiţii, cadrele medicale avertizează că, în contextul unei finanțări deja precare, o astfel de decizie riscă să destabilizeze grav funcționarea cabinetelor medicale și să reducă accesul populației la servicii esențiale de sănătate.
- Publicitate -
Toate acestea în condiţiile în care ambulatoriul de specialitate, alături de Medicina de Familie, rezolvă peste 75-80% din cazurile medicale curente, contribuind decisiv la descongestionarea spitalelor publice. Cu toate acestea, segmentul rămâne cronic subfinanțat, susţin reprezentanţii APMA, iar o presiune fiscală suplimentară, fără o creștere corespunzătoare a tarifelor stabilite de CNAS, poate genera dezechilibre majore. Noua propunere de majorare a plafonului CASS este introdusă prin Legea nr. 296/2023, la doar doi ani după o altă reformă fiscală. Ea se adaugă unui întreg pachet de modificări fiscale anunțate pentru perioada următoare: majorarea capitalului social al SRL-urilor la 8.000 de lei, creșterea impozitului pe dividende la 16% începând cu 1 ianuarie 2026, reducerea plafonului pentru microîntreprinderi la 100.000 euro și creșterea cotei TVA.
Doctorii se plâng că într-un sistem unde majoritatea medicilor practică fie ca persoane fizice independente (PFI), fie prin SRL-uri, aceste măsuri se anunță devastatoare. Ca urmare, tarifele medicilor nu pot fi ajustate liber, ci sunt reglementate prin contractele cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ceea ce transformă fiecare sarcină fiscală nouă într-un risc financiar imediat pentru activitatea medicală.
Dr. Adrian Barbu, reprezentantul APMA Constanța, avertizează că această măsură nu vine singură. Alături de obligativitatea măririi capitalului social, de creșterea impozitului pe dividende și reducerea plafonului pentru microîntreprinderi, se generează un tablou fiscal ce va împovăra sever sectorul medical independent din România. „Trebuie să ne gândim că un procent covârșitor de medici desfășoară activitatea profesională sub forma de PFI sau SRL. Foarte puțini sunt angajați cu contract de muncă în clinicile în care activează", a declarat acesta, pentru „Cuget liber”.
Medicul mai subliniază că aceste măsuri fiscale vin pe un fond de subfinanțare cronică: „Ambulatoriul de specialitate a primit în ultimii doi ani o singură creștere a valorii punctului pentru serviciile medicale, de doar 50 de bani". APMA își exprimă totodată regretul că modificările propuse au fost inițiate fără o consultare reală a organizațiilor profesionale din domeniu și solicită Guvernului menținerea plafonului actual de 60 de salarii minime brute pentru calculul CASS, cel puțin pentru furnizorii din ambulatoriul de specialitate și medicina de familie.
Cert este că, în lipsa unor corecții urgente, sistemul medical prespitalicesc riscă nu doar o criză financiară, ci și una funcțională, ale cărei efecte se vor reflecta direct în accesul pacienților la îngrijire.
