Aeroportul, gara sau autogările au rol de ghid turistic, întrucât oferă primul cadru al orașului Constanța pentru călătorul nou ajuns în localitate. Cu toate acestea, în loc să fie un spațiu atractiv pentru cei care le tranzitează zilnic sau întâmplător, aceste locuri rămân simple zone de trecere, de așteptare, din care singurele imagini pe care călătorii le pot lua cu ei sunt cele ale… întoarcerii în timp.
- Publicitate -
Zilnic, sute de constănțeni din localitățile județului depind de diferite autobuze și microbuze pentru a ajunge în oraș. Pentru mulți dintre ei, acesta este singurul mijloc de transport rapid și accesibil, așa că nu au de ales și trebuie să folosească ce le este pus la dispoziție.
Se vorbește de proiecte europene, de infuzie de capital, de digitalizare, dar imaginea acestor autogări contribuie la o perspectivă negativă asupra orașului, atât pentru cei care le frecventează, cât și pentru turiști.
Consiliul Județean Constanța este instituția care gestionează transportul între localități, iar, în urmă cu doi ani, existau discuții importante despre mutarea celor două autogări. Fostul președinte al CJC, Mihai Lupu, declara la acea vreme că cele două autogări vor fi mutate și că instituția va face o altă autogară, în zona Secției 5 de Poliție, din cartierul Km 5, acolo unde era disponibil un hectar și jumătate.
„Noi vom face altă autogară, în fața Secției 5 de Poliție, este un hectar și jumătate acolo. Cele două autogări vor fi mutate. Nu ai cum să intri în oraș cu mașinile mari. Perspectiva este foarte clară. Faceți autogări la intrări în oraș, nu mai aveți voie să intrați cu autocare", spunea fostul președinte al CJC.
După multe promisiuni și planuri, nimic nu s-a concretizat, iar constănțenii continuă să privească aceleași peisaje dezolante zilnic.
„Locul arată groaznic”
Autogara din Tomis 3 pare desprinsă dintr-un film de groază, din cauza persoanelor care au ”reușit” să strice zona. Pasagerii care așteaptă microbuzele au la dispoziție câteva bănci afară, unele dintre ele fiind rupte, iar altele vechi și, pe alocuri, murdare. Lângă acestea există și vestitele coșuri de gunoi care de cele mai multe ori sunt golite de persoanele aflate în căutarea ambalajelor SGR, care le scormonesc, aruncând deșeurile pe jos.
Oamenii străzii, care au devenit deja parte din peisaj sunt prezenți constant, ceea ce le creează cetățenilor care așteaptă zilnic microbuzul un sentiment de nesiguranță. Dacă ziua atmosfera este cât de cât suportabilă, odată cu lăsarea serii lucrurile se schimbă radical.
„Ajung să plec și cu autobuzul de la ora 19.00 către localitatea de domiciliu. Din păcate, atunci mi se pare înfricoșător în autogara din Tomis 3. Nu prea sunt lumini și nu mă simt în siguranță deloc, mai ales că la ora respectivă nu este foarte aglomerat și ajung să fiu singură într-un loc întunecat, ceea ce nu cred că este ok în special pentru siguranța călătorilor și nu numai", a declarat pentru redactorii ziarului „Cuget Liber” Elena M., studentă care circulă zilnic cu microbuzul.
În plus, ziua apar și alți factori care îi deranjează pe navetiști. Vânzătorii ambulanți care oferă diverse produse prin fața autogării, de la șosete la parfumuri, devin insistenți și uneori agasanți, în special cu femeile.
„Vânzătorii ambulanți devin destul de agasanți și poate fi dificil să îi refuzi, mai ales dacă ești fată și te abordează cu atâta tupeu seara. Pe lângă aceste două probleme stridente, locul nu arată bine. E păcat", a adăugat aceasta.
Orarul microbuzelor este afișat atât afară, cât și în sala de așteptare, însă panourile nu sunt unele digitale care s-ar putea actualiza în timp real și ar putea anunța eventuale întârzieri. Tinerii nu au încredere în aceste panouri pentru că aspectul lor nu este unul foarte plăcut, par a fi vechi și neactualizate, așa că preferă să urmărească microbuzele direct de pe telefon. Cei care sunt în vârstă și nu știu să verifice programul pe internet se adresează fie șoferilor, fie persoanelor de la casierie.
„Întreb direct șoferul, nu mai stau să mă uit pe niciun panou. Nici nu știu dacă mai sunt valabile. Sau, mai simplu, întreb doamnele care vând biletele", ne-a declarat o pensionară.
Potrivit constănțenilor care circulă des în zonă, sala de așteptare este folosită fie pentru a-și încărca telefoanele, fie pentru a mânca ceva sau a mai sta la căldură, pentru că majoritatea persoanelor urmăresc microbuzele de afară, de frică să nu piardă un scaun liber.
„Este bătaie mare pe locuri. Oamenii stau înghesuiți afară, unii lângă alții, de teama de a nu pierde un loc liber. Nimeni nu vrea să rămână alte 30 de minute în fața autogării. Se mai ceartă lumea, ce să facem, așa este la orele de vârf", ne-a declarat un alt tânăr aflat în autogara Tomis 3.
Alt peisaj dezolant, dar tot o autogară
Când vine vorba de Autogara Sud, din vecinătatea Gării Constanța, nu putem spune că peisajul se schimbă. Locul arată de parcă ar fi fost părăsit.
Nici nu pare că ne aflăm într-un oraș de la malul mării care anual găzduiește mii de turiști.
Trotuarele arată groaznic, sunt gropi peste tot unde ne putem rupe picioarele și, cum era de așteptat, nici din acest peisaj nu lipsesc oamenii străzii. Din păcate, toată zona are un aspect neglijent.
Exact ca și cea din Tomis 3, Autogara Sud are, de asemenea, atașate afară mai multe panouri care arată mai multe trasee și intervale orare în care ar circula microbuzele. Aceeași poveste, lumea se informează de pe internet.
Băncile sunt scorojite și vechi, semn că nu au mai fost luate în seamă de ani de zile. În afară de niște bănci pentru odihnă, vreo două indicatoare, o bodegă și câteva dughene, autogara este doar un teren viran, asfaltat, cu linii trasate și multe microbuze și autobuze staționate.
Când vii dinspre gară, aleea este plină de gropi, iar intrarea în autogară se face din două părți. Principala intrare de pe Theodor Burada are câteva trepte și, de cum urci, te lovește un miros de gunoi. Oamenii străzii își fac veacul pe bănci, iar peisajul este unul care nu pare a fi real.
„Foarte dezamăgitor tot ce se petrece în autogările noastre. Merg săptămânal la mama mea, în Istria. Arată ca după război. Sunt câini vagabonzi, oameni ai străzii, gunoaie, oameni ciudați. Zonele abia că sunt iluminate. Sunt foarte dezamăgită de ce ne oferă", ne-a declarat o altă constănțeancă.
Aceste autogări dau o imagine negativă orașului, caracterizată prin condiții improprii pentru călători, de la infrastructură neîntreținută și un mediu nesigur, până la servicii depășite și necorespunzătoare, și, pe alocuri, pun în pericol siguranța celor care depind de ele pentru deplasare zilnică. Oare are cineva în vedere modernizarea și îmbunătățirea condițiilor oferite de aceste autogări, dincolo de tarife?
