Campioni la risipa alimentară după sărbătorile de iarnă! "Cumpărăm și aruncăm ca nebunii!"

Din dorința de a întâmpina musafirii cu mese bogate, adesea cumpărăm și gătim mult peste necesar. Ulterior, regretăm cheltuielile mari pentru mâncarea care, în cele din urmă, ajunge în cantități considerabile la gunoi.

Risipa alimentară reprezintă o problemă actuală și tot mai alarmantă în România, resimțită cu precădere în timpul sărbătorilor de iarnă. Datele statistice sunt îngrijorătoare: anual, românii aruncă la gunoi cantități uriașe de alimente, ceea ce implică pierderi financiare importante.

În prezent, se estimează că, în lume, 811 milioane de oameni suferă de foame, două miliarde suferă de deficiențe de micronutrienți - adică deficiențe de vitamine și minerale - și milioane de copii suferă de diferite forme de subnutriție. Astfel, risipa de alimente este o problemă mondială care a căpătat o importanță din ce în ce mai mare pe agenda publică și politică din ultimii ani. Importanța acestui subiect va continua să crească, având în vedere nevoia de a hrăni o populație mondială aflată în creștere.

Conform datelor Uniunii Europene și ale Națiunilor Unite, zilnic, în România, peste 6.000 de tone de alimente ajung în coșul de gunoi. Asta înseamnă că peste 2,2 milioane de tone de mâncare sunt risipite, anual. În medie, fiecare român aruncă aproximativ 129 de kilograme de alimente pe an – echivalentul unei mese pe zi. Un fenomen îngrijorător, având în vedere că unul din cinci români trăiește la limita sărăciei.

Multe dintre alimente se strică, într-adevăr, repede și trebuie aruncate, spre exemplu salata de boeuf, ouăle umplute și orice conține maioneză. De asemenea, și carnea de pui, friptura de porc sau sarmalele se pot strica în frigider dacă sunt ținute mai mult de trei-patru zile. Mulți dintre români fac greșeala de a păstra mâncarea rămasă de la Crăciun, pentru Revelion, lucru care le poate pune sănătatea lor și a celor din jur în pericol.

Avem cu toții un rol important în reducerea risipei alimentare, prin consumul moderat de alimente, planificarea, pregătirea și stocarea lor.

Ca să nu risipim nici alimentele, nici banii, specialiștii ne mai recomandă să evităm să cumpărăm mai mult decât avem nevoie și să nu cădem în plasa ofertelor 1+1 gratis, fără să ținem cont dacă produsele ne sunt necesare cu adevărat. Sectorul industriei alimentare generează 37% din risipă; alimentația publică – 5%, iar sectorul agricol – 2%.

În ceea ce îi privește pe constănțeni, o bună parte dintre ei recunosc că aruncă multă mâncare în general, iar de sărbători numărul alimentelor care ajung în coșul de gunoi se dublează.

„Cumpărăm multă mâncare, din păcate. În fiecare an avem problema aceasta și nu ne învățăm niciodată minte. Din frica de a nu rămâne invitații fără bucate pe masă, gătim foarte mult. Avem pe masă câte ceva din fiecare. Friptură, salată boeuf, platouri cu șuncă, măsline, brânzeturi. Să nu mai vorbim și de prăjituri. După ce trec Crăciunul și Revelionul, rămânem cu mâncarea în frigider și bineînțeles că trebuie aruncată. Aruncăm saci de mâncare, ne doare sufletul, dar nu avem ce face. Aș vrea să o donez undeva, dar multă mâncare e stricată și mai bine ajunge la gunoi decât să îmbolnăvesc pe cineva", ne-a declarat Georgiana Negrea, constănțeancă.

„Cumpărăm și aruncăm ca nebunii. Parcă orbim când intrăm în magazin. Punem în coș ce vrem și ce nu vrem. Zici că rămânem flămânzi de sărbători. Eu consider că această practică nu va muri niciodată. Când o văd pe mama că aruncă kilograme de mâncare, mă ia durerea de cap. Carne, salate, brânzeturi, prăjituri, toate ajung la gunoi, adică, mai pe scurt, ne aruncăm toți banii la gunoi", ne-a declarat Alin C., un tânăr student.

Așa se face că românii sunt campioni la acest capitol - fiecare persoană aruncă la gunoi aproape 70 de kilograme de mâncare în fiecare an. Faptul că ajungem să aruncăm mâncare nu este un semn de bogăție...Mai degrabă, este vorba despre lipsă de educație.