În zilele noastre, ritmul alert al vieții ne împinge să ne concentrăm tot mai mult pe locul de muncă, lăsând familia pe un plan secund. Programul încărcat, responsabilitățile profesionale și presiunea constantă de a se remarca la locul de muncă fac ca timpul petrecut acasă să fie tot mai redus. Însă, atunci când un copil se îmbolnăvește, părinții se confruntă cu o întrebare dificilă: pot să îmi iau concediu pentru a avea grijă de el sau nu?
- Publicitate -
Probabil că majoritatea părinților s-au confruntat cu o astfel de situație: copilul este bolnav, nu se simte bine, iar acesta nu are cu cine să rămână acasă. De multe ori, părinții apelează la fel și fel de persoane cărora să le lase copilul în grijă, iar asta pentru că mulți dintre ei nu își cunosc drepturile și nu știu că ei, de fapt, își pot lua zile de concediu pentru a avea grijă de cel mic.
Părinții constănțeni au ridicat această problemă pe grupurile de socializare, neștiind dacă au dreptul sau nu de a sta acasă.
„Aveți idee dacă pot rămâne acasă dacă băiețelul meu în vârstă de șapte ani este bolnav? Nu știu ce să fac, i-am explicat angajatorului situația mea, am citit și pe net că aș putea sta acasă, dar încă nu mi-a oferit un răspuns concret. Nu am cu cine să las copilul", a postat o mămică constănțeană.
„Și eu am avut o discuție cu angajatorul meu. Când fiica mea a făcut o infecție, am știut că trebuie să rămân cu ea acasă. Mi-a fost teamă să cer concediu, pentru că firma trecea printr-o perioadă dificilă și nu voiam să par neserioasă", a răspuns o altă mamă din Constanța.Din cauză că părinții constănțeni nu cunosc legislația, nu au curajul să pună problema în fața angajatorului, iar din cauza aceasta nu pot lua decizii bune pentru copil.
„Angajatorii ar trebui să fie mai deschiși față de aceste situații. Nu cerem zile libere pentru distracție, ci pentru sănătatea copiilor noștri. Nu pot să spun că mi-a interzis, dar s-a uitat foarte urât la mine. Am avut concediu înainte, iar după ce m-am întors, copilul s-a îmbolnăvit, a trebuit să rămân iar acasă", a adăugat Cristina C., constănțeancă.
Ce spune legea?
Din fericire, legislația din România oferă o soluție pentru părinții care trebuie să rămână acasă cu un copil bolnav. Conform Ordonanței de Urgență nr.158/2005, asigurații au dreptul la concediu și indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav, până la vârsta de 12 ani, iar în cazul unui copil cu handicap, pentru afecțiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani. Pentru copilul cu afecțiuni grave, asiguratul poate primi concediu și indemnizație până la vârsta de 18 ani. Indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav poate fi solicitată de unul dintre părinți, la alegere, cu condiția ca solicitantul să îndeplinească cerința unui stagiu de cotizare de cel puțin șase luni în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se cere concediul medical.
Durata maximă a concediului este 45 de zile calendaristice pe an pentru fiecare copil. Dacă angajatul are mai mulți copii, numărul de zile poate crește corespunzător. În cazul în care copilul suferă de boli infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat în aparat gipsat sau supus unor intervenții chirurgicale, limita poate fi depășită, ajungându-se până la 90 de zile pe an.
Important de menționat este că acest concediu nu poate fi acordat dintr-o dată pentru toate cele 45 de zile, adică maximul prevăzut de lege. Potrivit normelor de aplicare ale OUG 158/2005, medicul de familie poate elibera concediu medical doar pentru maximum 14 zile calendaristice pe lună, în una sau mai multe etape. În schimb, un medic specialist, fie din ambulatoriu, fie din spital, poate acorda concediu medical de maximum 30 sau 31 de zile calendaristice. Indemnizația reprezintă 85% din media veniturilor din ultimele șase luni, fără a depăși 48.600 de lei.
Într-o societate în care echilibrul dintre viața profesională și cea personală este tot mai greu de menținut, este important ca părinții să își cunoască drepturile și să le folosească fără teamă. Un copil bolnav are nevoie de prezența și îngrijirea părinților, iar legea oferă această posibilitate.
