Cele două cutremure cu magnitudinea de 7,5, respectiv 7,8 pe scara Richter care au zguduit sud-estul Turciei în cursul zilei de 6 februarie au lăsat în urma lor nu numai un morman de betoane, mii de locuinţe distruse, dar mai ales mii de suflete care şi-au găsit sfârşitul într-un mod tragic. Din păcate, râurile de lacrimi pe care le varsă acum rudele şi prietenii acestor oameni nu le mai pot aduce înapoi copiii, părinţii, bunicii.
- Publicitate -
România nu s-a mai confruntat cu un cutremur de magnitudine atât de mare din anul 1977, când seismul de 7,4 grade pe scara Richter, cu o durată de aproape un minut, a distrus viaţa a nenumărate familii. Ce s-ar întâmpla, însă, acum, în anul 2023, dacă am fi, din nou, în faţa unui astfel de dezastru? Cât de sigure sunt clădirile din județul Constanța? Suntem în siguranță în propriile case?
În momentul de față, în evidențele Primăriei Constanța există o listă a clădirilor încadrate în clase de risc seismic, respectiv șase în clasa de risc I și 27 în clasa de risc II, iar pentru alte clădiri sunt în derulare proceduri de expertizare tehnică.
Deci, pericolul nu ocoleşte nici Constanţa și, la un cutremur mai mare, numeroase clădiri vechi și șubrede se pot prăbuși exact cum s-a întâmplat la turci, ca niște cutii de chibrituri. Majoritatea clădirilor la risc din municipiu sunt amplasate preponderent în zona peninsulară și centrală a orașului și sunt construite în prima jumătate a secolului al XX-lea, după proiecte tehnice elaborate fără prescripții tehnice de protecție antiseismică. Acesta este și motivul pentru care au fost îngrădite și există avertizări scrise că sunt riscante, deci trebuie evitate.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Constanța, Luminița Lare, în cursul lunii trecute, primăria a depus, în cadrul Programului naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, 11 proiecte pentru reabilitarea clădirilor cu risc seismic din Constanța, clădiri încadrate în clasa de risc seismic II.
„În perioada următoare vor fi identificate, inventariate și monitorizate imobilele și construcțiile care prezintă risc seismic și pot genera pericol public, din patrimoniul municipalității. Totodată, facem mențiunea că proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, asociaţiile de proprietari, precum şi persoanele juridice care au în administrare clădiri au următoarele obligații: să asigure urmărirea comportării în exploatare a clădirilor din proprietate sau administrare, în condiţiile legii, în vederea identificării din timp a unor degradări care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare. De asemenea, ei trebuie să asigure expertizarea tehnică, de către experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa fundamentală rezistenţă mecanică şi stabilitate, a clădirilor existente cu vulnerabilitate seismică identificată, ca urmare a evaluării vizuale rapide, în vederea încadrării într-o clasă de risc seismic şi fundamentării măsurilor de intervenţie”, a precizat aceasta.
Doar 20% dintre clădiri sunt asigurate împotriva dezastrelor naturale
În acelaşi timp, este necesar ca toate aceste persoane să asigure transmiterea concluziilor raportului de expertiză tehnică şi a încadrării clădirii într-o clasă de risc seismic către autorităţile administraţiei publice locale competente, precum şi către Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în termen de 30 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică. La nivelul Primăriei Municipiului Constanța a fost constituită Comisia pentru reducerea riscului seismic la imobilele existente și construcțiile vulnerabile care prezintă pericol public. Această comisie lucrează la identificarea și inventarierea imobilelor susceptibile a prezenta risc seismic, având, în prezent, actualizate inventarele privind construcțiile cu destinația de unități sau instituții de învățământ și cele cu destinația de spital, policlinică sau dispensar policlinic aflate în patrimoniul primăriei. Asupra clădirilor menţionate se va aplica metodologia privind evaluarea vizuală rapidă, care va recomanda necesitatea expertizării tehnice pentru structura de rezistență, în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic şi a fundamentării măsurilor de intervenţie.
Între timp, până când clădirile şubrede din oraşul de la malul mării vor fi reabilitate, încercaţi să vă asiguraţi locuinţele, pentru că, în caz de vreun cutremur devastator, rămâneţi în stradă, în plină iarnă, cu copiii în braţe, fără nimic, doar cu hainele de pe voi. Din păcate, la ora actuală, afirmă reprezentanţii Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR), doar 20% din cele 9,6 milioane de locuințe din România sunt protejate de o poliță de asigurare împotriva dezastrelor naturale (PAD). Specialiştii UNSAR precizează că acest tip de asigurare acoperă, în caz de nevoie, daunele produse asupra locuinței de inundații (din cauze naturale), cutremure sau alunecări de teren. Ca și costuri, în funcție de tipul clădirii asigurate, sunt două prime de asigurare, de 10 sau 20 de euro pe an.
