Este pe toate hărțile Constanței și în toate ghidurile turistice. Este un punct de reper pentru constănțeni, iar turiștii nu pleacă de la mare fără o poză cu vestitul Cazino. În luna august, se împlinesc 100 de ani de la inaugurarea sa. Aniversarea centenarului nu este niciun prilej de sărbătoare pentru bătrânul nostru simbol.
- Publicitate -
Cu o istorie de un secol, clădirea pare să își tragă obștescul sfârșit. Părăsit, abandonat, uitat de autorități, lăsat pradă vremii și vremurilor, Cazinoul Constanței pare, pe zi ce trece, mai bătrân, mai bolnav. Crăpături mari îi brăzdează fața jupuită, iar ochiurile de geamuri sunt multe sparte. Ferecat și păzit strașnic, bietul Cazino își duce traiul singur, singurel. Doar pescărușii și porumbeii îl mai vizitează, iar talazurile mării îi cântă în nopțile triste. Obișnuit să fie vedetă, Cazinoul nu este acum decât o casă dărăpănată, mare și veche, pe care nu o vrea nimeni.
Primăria Constanța a scăpat de el și l-a dat pe mâna unor oameni care, de mai bine de doi ani, îl țin închis. Și cărora nu pare să le pese de asemenea frumuseți, pe care le lasă să se distrugă. Tratat ca o simplă clădire, din care Primăria Constanța se mulțumește să scoată o redevență de 140 de mii de euro pe an, Cazinoul este, însă, mai mult decât un simbol. Este o istorie, este o valoare neprețuită pentru Con-stanța. Dar, dacă nu-l vrea nimeni, redați-ni-l nouă, constănțenilor, turiștilor! Lăsați-ne să ne bucurăm de el, să-l fotografiem, să-l facem vedetă din nou!
Istorie în mizerie
Vă oferim o galerie foto cu clădirea emblematică a Constanței, așa cum arăta ea luni, 28 iunie 2010. Iată, constănțeni, cum arată Cazinoul nostru în interior! Pereți sparți, dărâmați, cioburi, coloane prăbușite, sculpturi distruse. Nu a mai rămas aproape nimic din opulența și strălucirea de odinioară. Vopseaua jupuită și arcadele mai trădează ceva din arhitectura care l-a făcut faimos. În rest, mormane de gunoaie, scaune stil distruse și multă, multă mizerie.
În acest stadiu a ajuns dragul nostru Cazino. Nu știm dacă se mai poate face ceva. Probabil că, dacă se intervine urgent, ar mai putea fi salvat. Dacă nu, s-ar putea ca simbolul Constanței să nu mai prindă cea de-a 101-a aniversare.
Ghinionul lui, că nu e în Mamaia
Gurile rele din oraș spun că, de fapt, la mijloc sunt niște interese deloc ascunse ale unor oameni de afaceri, apropiați ai primarului Radu Mazăre, de a pune mâna pe locația respectivă. Deoarece clădirea face parte din patrimoniul național, nu se poate intra cu buldozerul în ea. Însă, atunci când degradarea va fi suficient de avansată, sub pretextul că exploatarea ei poate fi periculoasă, clădirea poate fi pusă la pământ fără nicio problemă.
Altfel cum să explicăm că cineva, care se mai și numește primarul constănțenilor, își bate joc de simbolul orașului. Cu siguranță, dacă s-ar fi vrut, s-ar fi găsit soluții pentru includerea lui în patrimoniul Unesco. Iar lucrările de restaurare și întreținere nu ar fi necesitat fonduri de la autoritățile locale.
Dar este deja de notorietate dezinteresul primarului pentru Zona Peninsulară. Faleza din apropierea Cazinoului deja s-a prăbușit. De astă primăvară se chinuiește primăria să o refacă, dar, până acum, nu a pus nici măcar o găleată de mortar. Toate fondurile sunt direcționate foarte precis către Mamaia, stațiunea de suflet a primarului. Ghinionul Cazinoului că nu a fost construit în Mamaia. Sigur ar fi avut altă soartă.
