Joi, 7 august, a fost o zi în care România a marcat o nouă filă de istorie deoarece a fost declarată zi de doliu național, după trecerea în neființă a fostului președinte Ion Iliescu, o personalitate care a marcat profund istoria recentă a țării.
- Publicitate -
Ion Iliescu a fost condus pe ultimul drum joi, 7 august, cu onoruri militare și salve de tun, într-o ceremonie restrânsă, la care au participat doar 50 de persoane apropiate. Prezenți au fost și câțiva politicieni printre care Viorica Dăncilă, Theodor Stolojan, Petre Daea, Adrian Năstase și Nicolae Văcăroiu.
Ce presupune o zi de doliu național în România? Potrivit legii nr. 75/1994, în astfel de zile drapelul României este arborat în bernă (jumătate de catarg) la toate instituțiile publice, centrale și locale, precum și la sediile partidelor politice, organizațiilor sindicale și patronale, instituțiilor de învățământ, instituțiilor culturale, misiunilor diplomatice, la punctele de frontieră, aeroporturi, porturi, gări, autogări și pe navele românești. Același lucru este valabil și pentru drapelul arborat de persoane fizice la domiciliu.
La o scurtă plimbare prin zona centrală a Constanței, am vrut să observăm dacă instituțiile publice respectă prevederile legale privind arborarea drapelului în bernă, în contextul zilei de doliu național din 7 august. Majoritatea instituțiilor publice s-au conformat. Prefectura Constanța, Consiliul Județean Constanța și Primăria Municipiului Constanța aveau toate drapelul arborat corespunzător, în bernă. Același lucru l-am remarcat și în fața Muzeului Marinei Române, chiar dacă acesta este temporar închis, precum și la DGASPC Constanța, sediul comun al AJPIS, Inspectoratului Teritorial de Muncă Constanța și Casei Județene de Pensii, dar și la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța.
În contrast, atunci când am trecut pe lângă sediile partidelor politice locale, situația a fost diferită. La sediile PSD, PNL și USR nu era arborat niciun drapel în bernă, ba chiar lipsea cu desăvârșire orice drapel.
„Toată lumea aștepta o schimbare extraordinară”
Ziua de doliu național în memoria fostului președinte Ion Iliescu i-a determinat pe mulți români să-și amintească de începuturile democrației. La Constanța, părerile sunt împărțite. Echipa noastră a mers printre constănțeni pentru a le afla în detaliu părerea despre Ion Iliescu. Cei mai mulți își amintesc din anii de tranziție, alții îl văd ca simbol al unei epoci controversate.
„Ce a făcut bine pentru România a fost trecerea, apoi perioada de începere a privatizării, a capitalului străin, liberalizarea muncii, a opiniei, a persoanei. A făcut foarte mult bine. Că a făcut și rele, nimeni nu este perfect. Perioada în care a fost el președinte a fost perioada care a pus bazele unei societăți democratice", ne-a declarat un constănțean.
Amintirile personale se împletesc cu dezamăgirile sociale. Pentru un alt constănțean, întâlnirea cu Iliescu a avut loc cu mult înainte de 1989.
„În 1967 am dat mâna cu el. Nu a fost nici rău, nici bun. A făcut ceva pentru țara asta. Toată lumea aștepta o schimbare extraordinară, consideram că se vor schimba timpurile și că vor trăi oamenii mai bine. Dar anii au trecut și relele sunt mai mari decât atunci", a spus pensionarul constănțean.
„A condus țara într-un context dificil”
Pentru cei care au trăit Revoluția din 1989, în adolescență, Ion Iliescu a fost o figură de tranziție, în ambele sensuri ale cuvântului.
„Aș putea spune că a fost o perioadă și bună, și rea cu Ion Iliescu. Bună pentru că ne-a luat imediat după comunism și ne-a învățat anumite lucruri, iar rea pentru că ne-a adus unde ne-a adus. Eram copii și totul ni se părea uimitor. Aveam 15 ani în 1989, a fost o schimbare", a adăugat o constănțeancă.
Pe de altă parte, unii constănțeni consideră că, în ciuda greșelilor, președintele merită respect pentru contextul dificil în care a condus țara.
„A fost cel mai bun față de ceea ce am avut până acum. Și asta având în vedere că eram și la începutul democrației, și orice început e mai greu. Poate au fost și lucruri rele, și lucruri bune. Dar să avem puțin respect pentru memoria lui", a adăugat o pensionară.
Una dintre cele mai dure opinii a venit din partea unui cuplu originar din Timișoara, oraș-simbol al Revoluției.
„Să îl judece Dumnezeu, pentru că noi, românii, nu am putut să-l judecăm cum trebuie. Noi suntem din Timișoara, am fost la Revoluție. A pus frână pe România mulți ani. Cei care au crezut în el și în sistemul lui, să fie fericiți, că noi nu am fost", a spus cuplul.
Indiferent de perspectiva istorică sau emoțională, reacțiile constănțenilor arată că Ion Iliescu continuă să stârnească sentimente puternice și opinii împărțite. La peste trei decenii de la Revoluție, memoria colectivă a acelor ani este încă vie. Iar într-o zi de doliu național, România nu a comemorat doar un om, ci și o epocă întreagă, marcată de începuturi dificile, decizii grele și așteptări pe care istoria nu le-a împlinit pe deplin.
