Constănțenii se confruntă cu prețuri record la legume și fructe odată cu începerea Postului Paștelui. Costul ridicat al alimentelor de post transformă această perioadă într-una dificilă pentru multe familii, unele produse ajungând să fie mai scumpe decât două bucăți de piept de pui. Piețele din Constanța nu sunt chiar atât de pline pe cât ne-am fi așteptat, iar comercianții se plâng de numărul scăzut de vânzări, chiar și în această perioadă.
- Publicitate -
În 2026, Postul Paștelui a început pe 23 februarie și pregătește credincioșii pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului din 12 aprilie. Este cel mai aspru post din an, cu reguli alimentare stricte, zile de post negru și două zile importante cu dezlegare la pește. Fiind cel mai lung și aspru post din calendarul creștin-ortodox, credincioșii se mută acum pe consumul de legume, fructe, dar și produse cu ingrediente de post cum ar fi pateul vegetal, tocănițele la borcan, mâncarea de soia etc.
Cât au ajuns să coste legumele
Cu câteva zile înainte de intrarea în post, mai mulți constănțeni ne-au declarat că au observat o creștere bruscă a prețurilor la legume. Spre exemplu, pe doi castraveți cornichon, ajungem să plătim în jur de 5,50 lei, un preț mult prea mare pentru doar doi castraveți.
În piețele din Constanța, cumpărătorii analizează atent tarabele, însă mulți pleacă doar cu strictul necesar.
Un kilogram de roșii, vinete sau ardei costă între 25 și 35 de lei, iar dovleceii se vând cu aproximativ 20 de lei kilogramul. O salată verde ajunge la șase lei, în timp ce prețul unui kilogram de fasole sau spanac este de 15 lei. Nici fructele nu sunt mai accesibile: merele costă între șase și 10 lei kilogramul, iar perele ajung la 15 lei kilogramul. Nucile rămân printre cele mai scumpe alimente, cu prețuri cuprinse între 35 și 50 de lei kilogramul.
Mulți constănțeni spun că sunt nevoiți să-și regândească lista de cumpărături în această perioadă.
„Am venit pentru legume, țin post, dar la prețurile acestea chiar nu îmi permit să iau de toate. Mi se par foarte scumpe și mi se pare că s-au scumpit chiar cu câteva zile înainte de a începe postul. Ajungem să dăm mai mult pe legume decât pe două bucățele de piept de pui", ne-a declarat o pensionară.
De partea cealaltă, comercianții din piețe susțin că scumpirile nu le aparțin în totalitate.
„Prețurile au crescut încă de la furnizori. Costurile de transport și marfa sunt mai scumpe. În fiecare an crește cererea în această perioadă și automat cresc și prețurile. Mai există și alte probleme, spre exemplu, prețurile la castraveți sunt mai mari. Principala cauză o reprezintă situația din Spania, unul dintre cei mai mari furnizori de legume pe piața din Europa. Condițiile de vreme rece și umedă din ultimele săptămâni din sudul Spaniei au redus considerabil oferta", ne-a spus un comerciant.
Otravă la conservă
Dacă vrem să mâncăm mai ieftin, clar vom mânca mult mai nesănătos. O simplă masă de post poate ascunde un conținut ridicat de aditivi alimentari, sare și zahăr. Potrivit unui studiu realizat de InfoCons – Organizație Europeană pentru Protecția Consumatorilor – o masă de post în 2026 poate ajunge până la 69 de aditivi alimentari (E-uri), 20,67 grame de sare și 53,01 grame de zahăr, valori care depășesc recomandările nutriționale zilnice.
Analiza arată că o gustare de post alcătuită din pâine, pastă vegetală, margarină, halva, suc tip ceai, lapte de soia, tofu și gumă de mestecat poate conține până la 58 de E-uri. Doar pâinea poate avea până la opt E-uri, pasta vegetală până la 15, margarina până la șase, iar guma de mestecat până la 11 aditivi alimentari.
În ceea ce privește sarea, o astfel de gustare poate ajunge la 9,21 grame, în condițiile în care Organizația Mondială a Sănătății recomandă un consum zilnic de maximum cinci grame. Practic, limita este depășită cu peste 80% într-o singură masă. La capitolul zahăr, aceeași gustare poate conține până la 37,7 grame, comparativ cu recomandarea OMS de 25 de grame pe zi, ceea ce înseamnă o depășire de peste 50%.