La orele prânzului, Constanța miroase a covrigi calzi. Cozile se întind în fața patiseriilor, iar graba oamenilor transformă o gustare simplă într-o adevărată masă zilnică. Accesibile, rapide și mereu la îndemână, produsele de patiserie au devenit pentru mulți constănțeni prima alegere. Dar cât de sănătoasă este această rutină?
- Publicitate -
La orele prânzului aglomerația este mare la patiseriile din Constanța. Mirosurile apetisante, dar mai ales prețurile accesibile, îi fac pe oameni să se îmbulzească la cozi generoase. În oraș erau anul trecut peste 400 de patiserii și cofetării, număr în continuă creștere — semn clar că afacerea cu covrigi este una profitabilă. Lanțurile cunoscute, precum Luca, Matei și Petru, domină piața și se extind constant. În centrul orașului, pe Ștefan cel Mare, mai multe patiserii își dispută clienții, unele au cozi impresionante, altele abia atrag câțiva cumpărători. Pentru a rămâne competitive, unele unități au redus ușor prețurile, dar diferența o fac însă și rețeta sau gramajul produselor.
„De când am deschis, până acum la ora 12.00 am vândut cam 800 de covrigi. Merg foarte bine în perioada asta și nu numai. Sunt gustoși și accesibili. La noi un covrig cu semințe este 1,99 lei", spune angajata unei patiserii.
De la gustare la masă principală
În goana zilnică, mulți oameni nu mai au timp pentru mese echilibrate. Astfel, covrigul a devenit alternativa rapidă și ieftină. În perioada Postului Mare, cererea crește și mai mult. Covrigii cu sare, semințe sau gem se vând „ca pâinea caldă”. Pe lângă ei, cozonacii sunt și ei la mare căutare, mai ales înainte de Paște.
„Am cumpărat o pungă de covrigi să împart la biserică. Sunt multe persoane afară care așteaptă ceva de mâncare. Din pensia mea atât îmi permit să dau de pomană. Am luat și un cozonac de 39 de lei, pentru nepoți", povestește o bunicuță.
Avertismentul nutriționiștilor
Deși sunt la mare căutare, covrigii nu sunt o alegere sănătoasă ca masă principală. Nutriționiștii atrag atenția că au valoare nutritivă scăzută.
“Sunt făcuți din carbohidrați rafinați (făină albă), conțin sare și uneori grăsimi, oferind puțini nutrienți esențiali. Consumul frecvent poate duce la creștere în greutate, probleme digestive și alte probleme de sănătate pe termen lung”, explică nutriționistul Nicoleta Mitu.
Statisticile arată că unul din șase români mănâncă zilnic cel puțin un covrig, transformând o gustare rapidă într-o masă principală. Covrigul rămâne rege la prânz în Constanța — ieftin, gustos și rapid. Dar, în spatele succesului său, se ascunde o realitate mai puțin apetisantă: o alimentație dezechilibrată, care, în timp, poate avea consecințe serioase asupra sănătății.
