Cum se văd prioritățile orașelor din perspectiva administrațiilor publice

Panelul „Orașe verzi – programe de finanțare a dezvoltării urbane", din cadrul Summit-ului Orașelor din România - TILIA (Today's Ideas and Leadership in Action), organizat la Iași de Fundația IULIUS în parteneriat cu BERD, a reunit reprezentanți ai administrațiilor locale și finanțatori internaționali într-o dezbatere dedicată provocărilor reale ale dezvoltării urbane sustenabile din România.

Discuțiile au fost moderate de Venera Vlad, Director Asociat pentru Infrastructură Europa în cadrul BERD, responsabilă pentru un portofoliu de investiții de aproximativ un miliard de euro în România și Bulgaria, care include împrumuturi acordate autorităților locale, companiilor de utilități municipale și sectorului privat.

Dezbaterea s-a desfășurat în contextul în care România a atras peste 80 de miliarde de euro din fonduri europene, cu municipiile mari printre principalii beneficiari — deși în continuare numeroase orașe încă se confruntă cu problema școlilor nereabilitate, a sistemelor de termoficare învechite și cu bugete locale suprasolicitate de subvenții.

Intervențiile autorităților locale prezente au relevat că prioritizarea investițiilor în serviciile publice esențiale — termoficare, apă, canalizare, transport — rămâne primul pas obligatoriu înainte de orice alt tip de proiect. Reprezentanții orașelor au vorbit deschis despre dificultățile administrative care îngreunează execuția: contestații, licitații blocate, avize întârziate și absența unor mecanisme funcționale de coordonare, subliniind că reforma administrativă reprezintă o condiție necesară pentru o guvernanță urbană eficientă.

Prezent la întâlnire, primarul Constanței, Vergil Chițac, a declarat că în cazul orașului de la malul mării prioritățile au venit de la sine: „Primul lucru, dacă ești logic, te uiți la serviciile publice esențiale. Înainte de Cazino, noi trebuia să avem termie, apă, transport, acestea sunt serviciile publice esențiale, definite de lege".

Edilul spune că, la finalul actualului său mandat, orașul va avea un nou CET prin PNRR, rețele de apă și canalizare modernizate și 60 de unități școlare reabilitate energetic.

În cadrul dezbaterilor, unii primari au semnalat un decalaj între agenda europeană de sustenabilitate și realitatea orașelor medii din România, care în continuare se confruntă cu deficite semnificative de infrastructură de bază.

Implicarea Fundației IULIUS în organizarea Summit-ului Orașelor din România – TILIA reflectă o asumare consecventă a unui rol care depășește granițele dezvoltării imobiliare clasice. Prin co-organizarea unui eveniment dedicat guvernanței urbane, finanțării sustenabile și reformei administrative, IULIUS își consolidează poziția nu doar ca dezvoltator de spații urbane funcționale, ci ca partener de încredere al comunităților în care investește pe termen lung.