Dezastru ecologic pe Lacul Corbu, din
județul Constanța. Mii de pești au murit în doar câteva ore, iar pierderile
sunt estimate la aproape 20 de tone. În timp ce administratorul bălții acuză
poluarea cu ape uzate, autoritățile iau în calcul și lipsa oxigenului din apă,
provocată de temperaturile extreme. Cauza exactă urmează să fie stabilită după
rezultatele analizelor.
- Publicitate -
Imaginile surprinse pe Lacul Corbu arată amploarea
dezastrului. Mii de pești plutesc fără viață la suprafața apei, iar mirosul
este greu de suportat. Administratorul crescătoriei spune că este cea mai mare
pierdere suferită de la înființarea exploatației.
„Prejudiciul cred că
este undeva între 15 și 20 de tone de pește. Este investiția de cinci ani care
s-a pierdut într-o noapte. Ploaia a adus o cantitate imensă de apă uzată în lac
și totul e mort", a declarat Marin Cornel, administratorul crescătoriei.
Consultantul operatorului piscicol susține că problema nu
este una nouă și afirmă că au fost sesizate modificări ale calității apei încă
din perioada anterioară incidentului. Acesta acuză existența unei
vulnerabilități în sistemul de canalizare și spune că, în timpul ploilor, apele
uzate ajung în lac.
„Sunt foarte mulți pești morți, atât în apă, cât și pe malurile lacului, în
special novaci și sângeri, specii vulnerabile la lipsa oxigenului. Peștele a
murit de anoxie, adică de asfixie, iar cauzele pot fi multiple: fie o substanță
chimică ce consumă oxigenul din apă, fie microparticule care blochează
branhiile. Lacul este vulnerabil, fiind amplasat lângă o localitate în
dezvoltare, cu ape puțin adânci și expus apelor pluviale care pot crește
turbiditatea. Este posibil ca peștii să continue să moară, inclusiv exemplare
aflate încă pe fundul apei. Cauzele exacte trebuie stabilite în urma
verificărilor",a precizat Adrian Bâlbă,
doctor în științe.
Autoritățile
iau în calcul și lipsa oxigenului din apă
Reprezentanții Agenției Naționale pentru Pescuit și
Acvacultură au ajuns la fața locului pentru evaluarea pagubelor. Potrivit
estimărilor preliminare, aproximativ 15.000 de exemplare de crap și ciprinide
asiatice au fost afectate.
„Primele ipoteze
indică o înflorire algală și o scădere accentuată a concentrației de oxigen din
apă, aproape de hipoxie. Acesta ar putea fi motivul pentru care a apărut
mortalitatea masivă a peștilor",a precizat Otilia Orac, Agenția Națională pentru Pescuit
și Acvacultură Constanța.
„Pe partea stângă a
digului mortalitatea este zero. Pe partea dreaptă, la Corbu 1, vorbim de o
calamitate. Factorul este poluarea, iar cine a provocat-o trebuie să răspundă",
aadăugat
Alexandru Blaga, Agenția Națională de Pescuit.
În paralel, inspectorii Administrației Bazinale de Apă
Dobrogea-Litoral au prelevat probe și efectuează verificări pentru stabilirea
cauzelor exacte ale incidentului. Potrivit instituției, una dintre ipotezele
analizate este scăderea nivelului de oxigen din apă, favorizată de canicula din
ultimele zile.
„Am prelevat probe. Am trimis o echipă de tehnicieni și laboranți pentru a preleva probe din zonă, din lac, atât probe de apă pentru chimie, cât și probe biologice, adică exemplare de pești.
Vom analiza, pe de o parte, ca posibilă cauză, temperaturile ridicate din ultima perioadă. E posibil să-și fi pus amprenta asupra concentrațiilor de oxigen din apă, că o apă caldă nu reține prea bine oxigenul și, dacă scade sub o anumită valoare, vorbim de 5 mg în apă, toate speciile de pești au probleme în a rezista acestor valori.
Pe de altă parte, putem investiga și implicarea ploilor abundente, torențiale, din zonă, din ultimele zile. Acestea, dacă au spălat, să zicem, depozite de la ferme de animale sau de altă natură și au poluat apa, au încărcat-o cu substanțe nutritive, cu substanțe organice foarte mult, atunci parametrul consum biochimic de oxigen la 5 zile ne va indica acest lucru și vom încerca să identificăm pe unde s-a produs acest flash flood și ce anume a spălat, ce tipuri de depozite au fost transportate în masa apei, pentru a preveni, evident, pe viitor, o astfel de situație.
În ultimul rând, vom investiga microbiologic exemplarele de pești prelevate, pentru a vedea dacă vorbim poate de o bacterioză, de o boală bacteriană sau poate chiar virală, dar aș fi puțin încrezător că acesta este cu adevărat motivul, deoarece ar fi trebuit să evolueze un pic mai gradual, să apară mortalități la început mai mici, care eventual să se acutizeze cu trecerea timpului.
Ori noi am fost informați despre o mortalitate foarte bruscă, foarte brutală, de dimensiuni mari, cu valori mari și aș considera că primele două scenarii, de lipsă de oxigen și ploi abundente, ar fi principalele cauze pe care le vom investiga,” a declarat Dr. Victor Niță, șeful Departamentului Resurse Marine Vii: