Din păcate, la ora actuală, elevii care merg la şcoală sunt nevoiţi să care în spinare adevărate pietre de moară, asta deoarece, în majoritatea zilelor trebuie să ia cu ei tot felul de auxiliare, manuale, alte rechizite, toate acestea ajungând să cântărească foarte mult. Astfel, deseori, ghiozdanele ajung să cântărească mai mult de zece kilograme, ceea ce îi cocoșează, la propriu.
- Publicitate -
Există o vorbă în popor, care spune că, într-adevăr, cartea este grea, iar asta şi la propriu, dar şi la figurat, lucru extrem de bine ştiut de bieţii copii care, încă de la vârste fragede, cară în spate ghiozdane pline cu caiete și manuale grele de câteva kilograme. Cum fiecare profesor are pretenţiile lui şi vrea câte ceva, copiii nu fac altceva decât să se conformeze, întrucât vor să îi mulţumească pe toţi, chiar dacă asta înseamnă să-şi nenorocească spatele.
Partea proastă este că greutatea ghiozdanului şcolarilor poate cauza probleme serioase de sănătate, şi, de foarte multe ori, ei ajung să acuze dureri insuportabile din cauza rucsacurilor. De ce? Pentru că, în principiu, greutatea ghiozdanului nu trebuie să fie mai mare de 15% din greutatea copilului, doar că o parte dintre școlarii mici nu au o greutate mai mare de 25-27 de kilograme, ceea ce face din căratul acestuia o problemă.
Cert este că în toate școlile din județul Constanța sau din municipiu, pe la toate colțurile întâlnim micuți cocoşaţi de povara greutăţii pe care o duc în spate. Unii dintre ei sunt firavi, mititei şi se chinuiesc să îşi care tot ce au nevoie pentru şcoală. Alţii sunt mai norocoşi. Părinţii le duc rucsacurile până în faţa şcolilor, ei nemaifiind nevoiţi decât să le ducă, apoi, doar până în clasă. Dragi constănţeni, specialiștii avertizează că la distrugerea coloanei celor mici contribuie și alți doi factori: orele petrecute prea mult pe scaun și lipsa de mișcare. De fapt, acești factori pot duce în timp la formarea unei cocoașe, dacă elevul nu este dus la medic după cel mai mic semnal de alarmă pe care îl observă părintele. Primul semn la care trebuie să fie atenți părinții sunt durerile de spate. Aşa că, dacă afecțiunea este tratată în primele faze, ea poate fi vindecată. Vă întrebaţi dacă în cabinetele medicilor constănţeni sunt aduşi copii cu astfel de probleme?
Cabinetele medicilor, pline de copii cu astfel de probleme
Este plin. Apoi, și orele care se desfășoară în mediul online sunt nocive din acest punct de vedere. Pe scurt, expunerea prelungită în poziție defectuoasă, fără a face mișcare. Apoi, mai este un factor legat de faptul că, pe măsură ce înaintează în vârstă copiii, mobilierul din școli rămâne la dimensiuni mici, iar ei se dezvoltă, cresc și nu mai corespunde nevoilor lor. „O altă problemă este legată de rucsac. De exemplu, un ghiozdan de școală gimnazială, cântărit și verificat între părinți, este în jur de 15 kilograme, pentru că elevii au foarte multe auxiliare. O altă problemă ar fi că a scăzut aderența la sporturi, tot din cauza pandemiei. Pe partea de tulburare de statică, în afară de scolioză, care are debut în perioada prepubertară, în jur de zece ani și poate să înainteze în evoluție, odată cu creșterea, avem de-a face cu multe cazuri de cifoze și cu lordoze. De asemenea, a crescut foarte mult numărul de cazuri de persoane care nu cer neapărat consultații pentru evaluarea tulburării de statică, cât mai ales pentru consecința clinică, adică durerea. Noi ne-am confruntat la cabinet cu dureri la copii mult mai mici”, a declarat, pentru Cuget Liber, dr. Mădălina Iliescu. În plus, a precizat medicul, lipsa sportului, a mişcării este o altă problemă. „Sporturile axiale, care ajută la dezvoltarea armonioasă a coloanei, cum ar fi baschetul, voleiul, înotul, nu s-au prea putut face din cauza Covidului. Din păcate, dintr-o sută de pacienţi pe care îi consult, de exemplu, la cabinet, jumătate dintre ei sunt copii cu tulburări de coloană”, a adăugat specialistul.
Aşadar, în aceste condiţii, ce este de făcut? Evident, părinții sunt primii care trebuie să verifice eventualele semne ale modificărilor posturale ale copiilor, precum umerii căzuți în față, un umăr mai ridicat față de celălalt, cocoșarea spatelui, asimetrii de bazin sau picior plat. Potrivit dr. Daniel Rafti, unul dintre aceste semne descoperite de părinți ori medicul de familie reprezintă un motiv suficient pentru prezentarea la medicul specialist de ortopedie pediatrică sau medicină fizică și de reabilitare. „O examinare clinică şi efectuarea unei radiografii sunt utile în evaluarea deviaţiilor vertebrale şi în confirmarea diagnosticului. În urma evaluării se stabileşte programul de kinetoterapie asociat sau nu cu orteze sau intervenţie chirurgicală. Programele de kinetoterapie au un rol important în conştientizarea poziţiei corecte, ca element de profilaxie sau în corectarea posturii asociată cu exerciţii pentru îmbunătăţirea mobilităţii şi a tonusului muscular al coloanei vertebrale pentru încetinirea sau corectarea progresiei afecţiunii. Desigur, exerciţiile învăţate în clinicile de recuperare vor fi continuate zilnic acasă, sub supravegherea unui adult, iar copilul va fi reevaluat periodic de către specialist. Din nefericire, nerespectarea recomandărilor medicale vor putea duce în timp la accentuarea deformărilor coloanei, apariţia durerii şi a contracturilor musculare, afectarea stimei de sine etc”, a subliniat medicul.
