În cursul zilei de luni, 19 februarie, şi-a deschis porţile la Constanţa primul spital modular din judeţul nostru, gândit ca un nucleu al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Constanța, care asigură completarea serviciilor medicale pentru această unitate sanitară. Spațiul are o capacitate de 52 de paturi, dintre care zece sunt la Anestezie Terapie Intensivă (ATI), și este dotat cu aparatură medicală şi echipamente de ultimă generaţie, cu farmacie și laborator. Valoarea totală a proiectului este de zece milioane de euro.
- Publicitate -
După aproape doi ani și jumătate de la tragicul incendiu din octombrie 2021, iată că Spitalul Clinic de Boli Infecțioase (SCBI) Constanța are posibilitatea de a trata pacienții în condiții excelente. Modularul amplasat în curtea instituţiei va prelua începând de săptămâna aceasta toate cazurile de copii bolnavi. În plus, faţă de ce a avut până acum spitalul de pe bulevardul Ferdinand nr. 100, structura modulară dispune de un sistem de rezonanță magnetică (RMN) și un computer tomograf, serviciile de imagistică fiind o premieră pentru unitatea sanitară.
La momentul inaugurării noii structuri, alături de reprezentanţii autorităţilor locale, directorii altor unităţi sanitare şi ceilalţi invitaţi, directorul SCBI, dr. Claudia Cambrea, a declarat următoarele: „De-a lungul timpului, mulţi au considerat după descoperirea penicilinei că era bolilor infecţioase va lua sfârşit, că, prin apariţia noilor medicamente antimicrobiene, germenii vor putea fi controlaţi şi că infecţioniştii nu vor mai avea treabă. Din păcate, experienţa ultimilor ani a demonstrat că numeroase pandemii au trecut peste noi şi am fost martori la o epidemie de holeră, ultima prin anii '90 în Constanţa. Apoi, am avut epidemia de meningită cu West Nile, în 1997, şi suntem la al treilea episod de epidemie de rujeolă, în acest moment. De asemenea, nu trebuie să uităm pandemia de gripă din 2009 şi cea de Sars- Cov-2, care ne-a bulversat existenţa timp de aproximativ doi ani. Toate aceste pandemii au demonstrat că bolile infecţioase se pot adapta şi oricând va fi nevoie de facilităţi medicale care să răspundă corespunzător atacurilor acestor germeni. În prezent, marele câştig al acestui spital este laboratorul de imagistică medicală, pentru că acest spital nu a avut niciodată aşa ceva, iar prin dotarea cu un aparat de CT şi RMN, laboratorul poate să deservească, acum, pacienţii noştri”. Secţia de copii, complet relocată în noua structură Managerul a precizat că secţia de copii va fi complet relocată în această nouă structură, iar celelalte două secţii de boli infecţioase adulţi îşi vor extinde, astfel, numărul de paturi. Cu această ocazie, dr. Cambrea a adăugat că, la momentul actual, spitalul lucrează la 80% din capacitatea iniţială, fiind ocupat în proporţie de 95% de cazuri cu patologie de sezon- gripă, Covid, alte infecţii respiratorii virale, complicate. „Avem toate bolile copilăriei prezente, rujeolă, varicelă, scarlatină. De asemenea, ne confruntăm cu o diversitate de afecţiuni, plus combinaţii între ele. De exemplu, am avut situaţii de pacienţi care au avut scarlatină, varicelă şi Covid, în acelaşi timp”, a completat directorul.
Prezent la inaugurarea spitalului modular, primarul Constanţei, Vergil Chiţac, a ţinut să sublinieze că atât partea veche a spitalului, cât şi restul clădirii nu au fost uitate, ci se află într-un proiect, care include o reabilitare complexă, inclusiv consolidare. Toate acestea în condiţiile în care, după nefericitul eveniment din data de 1 octombrie 2021, s-a ajuns la concluzia că este o clădire cu risc seismic. „Aici avem o problemă de natură tehnică, în sensul că noi nu vrem să lichidăm partea nefuncţională. Acolo sunt două clădiri, aparent separate între ele. În realitate, nu sunt separate, pentru că structura de rezistenţă este comună. În principiu, am vrea să începem cu partea unde a funcţionat partea de ATI şi care este, în prezent, în conservare, să o facem pe aceea în integralitate, să mutăm paturile dintr-o parte într-alta şi să ne apucăm după aceea de cealaltă clădire. Acum se lucrează la proiectul tehnic, iar după ce îl primim, începem execuţia lucrărilor”, a declarat edilul.
Construcţia va fi reevaluată după o perioadă de cinci ani Prezent la inaugurarea de ieri, Mugur Stancu, preşedintele „Medicare” şi liderul asocierii care a realizat construcţia, a precizat că astfel de clădiri, care se construiesc foarte rapid, în 3-5 luni, sunt acreditate de ANMCS și reprezintă o soluţie bună pentru multe spitale. „Multe unităţi sanitare nu au spaţii tampon, adică nişte spaţii de rezervă, care pot fi folosite în situaţii excepţionale, cum sunt pandemiile, războaiele sau în momentul în care ai nevoie să faci reabilitarea unui spital. Imaginaţi-vă că o clădire de acest gen, construită în curtea spitalului judeţean, ar fi pentru ei o posibilitate de a muta pe rând secţiile, ca să le reabilitezi mai repede. În momentul în care o secţie se eliberează în spital, în loc să dureze un an sau un an şi jumătate reabilitarea, poate dura maximum trei luni, deci timpul scade de cinci ori. Dacă faci un calcul, la interval de 2-3 ani ar putea fi reabilitate, cred eu, între opt şi zece secţii în fiecare spital judeţean mare. Acest tip de construcţii sunt reevaluate după cinci ani, dar, după experienţa internaţională, clădirea va fi la aceleaşi standarde, dacă este realizată corespunzător mentenanţa şi poate chiar şi mai mult”, a spus acesta.
La rândul său, şeful Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, Cristina Schipor, a precizat că este pentru prima dată când autoritatea locală înţelege că în sănătate trebuie investiţi bani. În opinia sa, aşa arată un spital în anul 2024 şi aşa ar trebui să arate toate unităţile sanitare din judeţ.
