România continuă cel mai amplu proiect de reducere a eroziunii costiere și reconstrucție ecologică marină din istoria sa. În premieră, au fost constituite pajiști submarine de iarbă de mare (Zostera Noltii) și au fost create recife artificiale menite să sprijine biodiversitatea în zonele Eforie, Olimp, Jupiter, Neptun și Venus. Iarba de mare, supranumită „plămânul mării”, joacă un rol crucial: captează carbonul, stabilizează fundul marin și creează habitate esențiale pentru pești și alte viețuitoare. În prezent, peste 100.000 m² au fost deja restaurați prin transplantarea a peste 1.500 de mănunchiuri (echivalentul a peste 80.000 de lăstari) și prin sădirea de semințe. În paralel, au fost amenajate aproape 100.000 m² pentru dezvoltarea algei brune Cystoseira Barbata, specie de importanță comunitară. Un alt pilon al proiectului îl reprezintă recifele artificiale, construite din materiale recuperate din vechile structuri costiere. Până acum au fost finalizate nouă recife în zonele Agigea, Jupiter, Venus, Cap Aurora și Balta Mangalia, urmând ca până în 2027 numărul lor să ajungă la 13. În total, suprafețele restaurate vor depăși 700.000 m², ceea ce plasează România printre liderii regionali în domeniu.
- Publicitate -
„Acest proiect plasează România pe harta restaurării ecosistemelor marine în Europa. Nu este vorba doar de plantarea unei vegetații subacvatice, ci de măsuri concrete pentru refacerea unui echilibru ecologic esențial și de investiția într-un viitor sustenabil pentru zona costieră a României", a declarat Stelică Hagi, directorul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea - Litoral.
Proiectul, finanțat cu sprijinul Uniunii Europene și al Băncii Europene de Investiții, este rezultatul colaborării între Administrația Națională „Apele Române”, institute de cercetare precum GeoEcoMar și „Grigore Antipa”, antreprenori internaționali și autorități locale.
