Concepute ca alternative
- Publicitate -
la unitățile de primiri urgențe de la nivelul spitalelor, centrele medicale de permanență nu au succesul scontat: medicii de familie nu se înghesuie să asigure gărzile de noapte, motiv pentru care centrele au început să se închidă.
În județul Constanța mai funcționează trei centre, dintre care unul fără medici.
Scopul centrelor de permanență este de a asigura asistența medicală pe timp de noapte bolnavilor din zonele izolate sau greu accesibile, dar și de a degreva medicii de la Urgențe de numărul ridicat de solicitări. De altfel, până în prezent, legea a fost restrictivă cu privire la condițiile de organizare a unor astfel de centre - principalele cerințe fiind ca în zona cu pricina să nu existe linii de urgență, iar unitățile de permanență să funcționeze în alte spații decât cabinetele medicilor de familie.
În județul Constanța, nici autoritățile locale, dar nici cadrele medicale nu s-au înghesuit să întemeieze centre de permanență: la începutul lui 2008, în evidențele Direcției de Sănătate Publică (DSP) Constanța erau înregistrate trei astfel de unități, la Năvodari, Cumpăna și Mihail Kogălniceanu. În prezent însă, doar două centre de permanență mai sunt finanțate din bugetul național de sănătate. "Avem în evidențe două centre, cel de la Năvodari, căruia îi sunt arondate și localitățile Corbu, Lumina, Săcele, Istria, Nuntași, Siminoc și Mihai Viteazu și cel de la Cumpăna. Fiecare, dintre ele funcționează cu nouă medici de familie, care fac de gardă de la ora 20.00 până la ora 8.00, iar serviciile medicale le sunt decontate de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Constanța", ne-a spus dr. Elena Paris, consilier Asistență Medicală Ambulatorie de Specialitate din cadrul DSP Constanța. Cel de-al treilea centru medical de permanență și-a pierdut medicii pe drum…
Permanența este asigurată de trei asistente
Lucrările la realizarea unității de permanență din comuna Mihail Kogălniceanu au început în 2005, iar în octombrie 2007, centrul era dat în folosință cu tot ce însemna dotare modernă, de serviciile medicale urmând să beneficieze atât locuitorii din Mihail Kogălniceanu, dar și cei din Târgușor, Cheia și Grădina. "Minunea" nu a durat însă decât opt luni, căci până în mai 2008, toți medicii de familie care inițial își dăduseră acordul pentru a asigura serviciile de gardă au renunțat la contractul cu CJAS-ul și implicit la implicarea în proiectul centrului de permanență. "Centrul de permanență încă mai funcționează, dar numai cu trei asistente medicale, pe care le plătim din bugetul primăriei și care asigură gărzile de noapte și de week-end. Inițial, au fost și opt medici, dar au renunțat pentru că nu mai aveau contract cu CJAS și nu erau plătiți", ne-a declarat primarul Valer Iosif Mureșan.
Inițiative fără bani la Hârșova și Adamclisi
În altă zonă a județului însă, alți medici de familie își dau interesul pentru a întemeia o unitate similară. Dr. Florin Bucur și-a prezentat ideea autorităților locale din Hârșova și reprezentanților CJAS Con-stanța și se bucură de sprijin. "Suntem șase medici, din Hâr-șova și comunele din zonă, care suntem de acord să facem de gardă la acest centru. Am găsit și locația, căci Primăria Hârșova ne-a pus la dispoziție o parte din clădirea unde funcționează și adăpostul pentru persoanele abuzate. Imobilul nu este încă finalizat, mai sunt de montat grupurile sanitare, gresia, dar este foarte bine poziționat, în centrul comunei. Am avut discuții și cu autoritățile sanitare, iar acum așteptăm acordul Ministerului Sănătății", a afirmat dr. Bucur. Rămâne de văzut ce vor spune reprezentanții ministerului, căci în Hârșova există deja un spital, cu o linie de urgență. Dar cum, la ora actuală, centrele de permanență mai degrabă sunt desființate - ba chiar cu o rapiditate frapantă, căci din cele 174 de instituții de profil care funcționau în 2008 mai sunt doar 68! - este greu de crezut că ministerul de resort se va opune. O inițiativă similară există și la Adamclisi, dar lipsa fondurilor își spune cuvântul în această situație. "Mi-aș dori să înființăm un centru de permanență, am discutat și cu cei de la CJAS și sunt și trei medici de familie interesați să facă gărzile. Dar, deocamdată, am rămas la stadiul de discuții, căci nu cred că vom avea fondurile necesare", a arătat Emilian Burcea, edilul din Adamclisi.
Până una alta, medicii de familie au scăpat de obligativitatea asigurării asistenței medicale, care era prevăzută în Contractul-cadru. În urma discuțiilor purtate ieri, ministrul Ion Bazac a convenit să se renunțe la punctul cu pricina, iar discuțiile cu privire la acest subiect să fie continuate în săptămânile viitoare și iar concluziile consem-nate într-un act adițional. Asta nu înseamnă că ministerul va renunța la ideea înființării centrelor de permanență, căci în buget au fost prevăzuți deja, pentru anul în curs, 5.000.000 de euro tocmai pentru plata medicilor de familie care vor asigura serviciile de urgență.
