Este o realitate incontestabilă: criza ne paște pe toți. Și, din câte se pare, apogeul nu a fost încă atins… Toată lumea ia măsuri anti-criză, măsuri motivate, așteptate și înțelese. Angajatorii nu mai au somn de grija afacerilor, salariații tremură pentru locurile lor de muncă, mii de oameni sunt concediați…
- Publicitate -
Însă, atunci când vine vorba despre sistemul sanitar, lucrurile ar trebui să se schimbe, căci… sănătatea nu este un job ca oricare altul.
"Multă lume ne blamează pe noi, doctorii, ne hulesc atunci când greșim, și pe bună dreptate. Și eu, ca medic, am înjurat în gând și am urlat atunci când aveam pacienți foarte bolnavi, pe care nu aveam pur și simplu timp să-i supraveghez mai mult, pentru că ar mai fi fost nevoie de o schemă mai largă de personal. Cred că guvernanții noștri ar trebui să realizeze că măsurile anti-criză nu se lovesc cu sistemul sanitar, că doctorii nu sunt niște roboți! Și să le mai tai și din sporuri, e un tratament total nepotrivit!" – ni s-a plâns un tânăr medic, care, din motive personale, a insistat să-i păstrăm anonimatul.
Și, totuși, sistemul sanitar nu este ocolit de măsurile de austeritate impuse de criza economică, iar cea referitoare la reducerea cu 20 % a cheltuielilor de personal și a posturilor anunțată de ministrul Sănătății se înscrie în acest context.
Măsuri anti-criză... la vârf
Guvernul a decis, în luna ianuarie, să reducă numărul posturilor din aparatul central cu circa 2.000, iar instituțiile vizate sunt ministerele, aparatul de lucru al Guvernului, agențiile și autori-tățile din subordinea Guvernului și ministerelor. Măsura are în vedere reducerea cu circa 20% a numărului total de posturi, astfel încât unele ministere ar putea să reducă posturile cu mai puțin de 20%, altele cu mai mult, au explicat reprezentanții executivului.
Referitor la declarația premierului Boc, care a anunțat că va cere miniștrilor să spună fiecare cum vede comasarea sau desființarea agențiilor din subordinea fiecărui minister, ministrul Sănătății, a anunțat că a redus atât cheltuielile de personal, cât și posturile cu 20%, așa cum a decis Guvernul. În schimb, atât el, cât și președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, prof. Irinel Popescu, nu cred că se vor face modificări la agențiile subordonate, adică la Agenția Națională a Medicamentului și, respectiv, Agenția Națională de Transplant.
La Constanța este așteptată fila de buget
L-am rugat pe dr. Florian Stoian, purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța, să ne spună dacă măsurile anti-criză care vizează și sistemul sanitar afectează în sens negativ activitatea din cel mai reprezentativ spital constănțean: "Deocamdată, nu s-a întâmplat așa ceva, însă așteptăm să primim fila de buget, pentru a vedea cât este față de anul trecut și, în funcție de asta, se va merge la negocieri cu reprezentanții Casei Județene de Asigurări de Sănă-tate, care acoperă toate cheltuielile presupuse de activitatea noastră".
Dr. Florian Stoian ne-a mai explicat că spitalul primește bani de la buget numai pentru programe, pentru finanțarea sectorului urgențe UPU - Unitatea de Primiri Urgențe (care are filă de buget separată de la Ministerul Sănătății) sau anumite fonduri care pot veni din minister pe anumite proiecte speciale. "Poate că mai există anumite proiecte speciale de investiții ale ministerului cuprinse în fila de buget care urmează a fi negociate, acestea fiind apanajul echipei manageriale a spitalului, care prezintă și susține anumite proiecte către Ministerul Sănătății".
În rest, finanțarea Spitalului Clinic de Urgență Constanța este asigurată de CJAS, care deja a acoperit în întregime serviciile medicale contractate de către spital la nivelul anului 2008. Mai mult, dacă spitalul a raportat cazuri în plus, CJAS a plătit până la ultimul leu – a conchis dr. Florian Stoian.