Ministerul Mediului a reușit să deblocheze impasul juridic în care se află Tribunalul Dâmbovița, instanță care a stăruit luni întregi să afle care este valoarea în bani a monumentelor Sfinxul și Babele din Bucegi.
- Publicitate -
Informația atipică a fost cerută insistent în procesul civil dintre județele Dâmbovița și Prahova, care se luptă de zece ani pentru o decizie judecătorească definitivă care să le ofere drept de proprietate asupra celor două formațiuni geologice.
De ce Sfinxul și Babele nu pot fi evaluate
Solicitat de instanță să dea un răspuns cu privire la valoarea formațiunilor geologice în litigiu, Ministerul Mediului a anunțat judecătorii dâmbovițeni că „nu poate estima pecuniar cele două monumente ale naturii, Sfinxul şi Babele, în centralizarea bunurilor din domeniul public al statului figurând exclusiv aria naturală Bucegi, având o valoare de inventar de 265.819.352,00 lei", potrivit actelor existente la dosar, studiate de Libertatea. Conform unui raport al Ministerului Mediului, Parcul Natural Bucegi se întinde pe o suprafaţă de 32.500 ha, pe raza a trei judeţe: Dâmboviţa, Prahova şi Braşov, având mai mult de 60% din teritoriu acoperit cu păduri.
Sfinxul și Babele fac parte din Parcul Național Bucegi și sunt considerate elemente de patrimoniu cu importanță geomorfologică alături de alte 46 de componente, printre care se află Colții Morarului, Hornurile Mălăieștilor, Cascada Urlătoarea, Stâncile Franz Joseph, Peretele Văii Albe etc., se arată în raportul citat. Aceeași instanță de la Târgoviște a cerut inițial Ministerului Culturii să precizeze care este valoarea în bani a Sfinxului și a Babelor. Nu este treaba noastră să stabilim o valoare a unor monumente ale naturii a fost, pe scurt, răspunsul Ministerului Culturii și Identității Naționale, care a recomandat judecătorilor din Dâmbovița să încerce să afle în altă parte cât costă Sfinxul și Babele.
A fost nevoie de aproape un an de dialog între instituțiile statului pentru ca o instanță de judecată să înțeleagă că, fiind vorba despre monumente ale naturii, acestea nu au o valoare care să poată fi stabilită în funcție de anumite criterii (vechime, importanța artistului etc.), așa cum se întâmplă, de exemplu, în cazul unui obiect de artă, al unei statui create de mâna omului.
Delimitarea teritorială dintre județe nu rezolva și problema proprietății asupra monumentelor Babele și Sfinxul, „care rămân în proprietatea orașului Bușteni, drept stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 1359/2001, prin care se atestă apartenenţa celor două formațiuni la domeniul public al oraşului Buşteni (hotărârea de guvern fiind în vigoare la acest moment)", anunța Prefectura Prahova într-un comunicat de presă, la finalul procesului. Războiul administrativ dintre județe nu s-a finalizat odată cu sentința în urma căreia județul Prahova a pierdut o parte din platoul Bucegilor.
Pentru ce este nevoie de valoarea în bani a Sfinxului și a Babelor?
În martie 2023, Primăria Bușteni a deschis o nouă acțiune în instanță în care a cerut constatarea nulităţii absolute a actului de delimitare a teritoriului administrativ al comunei Moroeni. Fiind vorba despre un proces civil, a fost nevoie de plata unei taxe de timbru pe care trebuie să o achite reclamantul. Această taxă se stabilește în funcție de valoarea estimată a bunului imobiliar aflat în litigiu, în cazul de față terenul de patru hectare de pe platoul Bucegilor și cele două formațiuni – Sfinxul și Babele. Pentru că monumentele naturii nu pot fi evaluate, așa cum am arătat mai sus, Tribunalul Dâmbovița a acceptat într-un final să calculeze această taxă de timbru raportându-se doar la valoarea terenului. Războiul juridic dintre cele două județe va continua cel puțin și anul viitor, următorul termen de judecată fiind stabilit în data de 16 ianuarie 2025.
