Duminică, 07 Iunie 2026

Poveştile de dragoste ale copiilor cu copii. "Iubitul meu din clasa a VIII-a a dat bir cu fugiţii"

de Mirabela ȘERBĂNESCU Miercuri, 11 Septembrie 2024 273 4 min citire
Poveştile de dragoste ale copiilor cu copii. "Iubitul meu din clasa a VIII-a a dat bir cu fugiţii"
La ora actuală, statisticile arată că aproximativ jumătate dintre mamele sub 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, unde unul din zece nou-născuţi are o mamă minoră, relevă un studiu al Organizaţiei „Salvaţi Copiii”. În judeţul nostru, medicii s-au confruntat cu paciente de 12- 13 ani care au adus pe lume un copil, unele fiind doar eleve în clasa a VII-a.
Ileana G. a devenit mamă la vârsta de 14 ani, când a născut primul copil, iar în prezent are 18 ani şi doi copii. Chiar şi după ce a realizat că este însărcinată şi că va aduce pe lume un alt suflet, se gândea că viaţa ei va fi la fel de simplă şi distractivă ca şi înainte. S-a înşelat. Lucrurile au stat cu totul altfel şi au început problemele: trezitul noaptea, din două în două ore, alăptarea, schimbatul pamperşilor etc. „Nu eram obișnuită cu aşa ceva, dar a trebuit să mă descurc. Al doilea copil l-am născut la 17 ani. Ambii mei băieţi au, însă, taţi diferiţi. Iubitul meu din clasa a VIII-a, când a aflat că sunt însărcinată, a dat bir cu fugiţii. Noroc că părinţii au fost înţelegători şi m-au luat sub aripa lor protectoare. Doi ani mai târziu, am cunoscut un alt băiat, cu trei ani mai mare ca mine, şi am devenit mamă, din nou", ne-a mărturisit una dintre mamele minore, pe care am avut ocazia de a o cunoaşte, de curând.
Ca Ileana sunt, însă, sute astfel de tinere, de copii cu copii. De ce sunt mame atât de tinere? Analizele, evaluările făcute de specialiști au stabilit că majoritatea mamelor minore îşi asumă rolul parental, dar cu ajutorul familiilor, care nu au încotro şi acceptă situația. Pe de altă parte, nu există programe de educație pentru viață, inclusiv educație sexuală pentru copii, în vederea prevenirii bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor. Tot statisticile arată că cele mai multe mămici-copii provin din mediul rural, în special din rândul categoriilor vulnerabile. Unele mai merg la școală, în timp ce altele sunt analfabete. O parte dintre ele își iau copiii acasă și sunt ajutate de familii, dar, de-a lungul timpului, în întreaga ţară au existat și cazuri când și-au abandonat bebelușii în salonul de nou-născuți.
Părinţii, dar nici cadrele didactice nu fac ore de educaţie sexuală cu elevii
Când ajung la spital, medicii încearcă să le consilieze. Partea tristă este că, pentru a le putea consilia, în primul rând, este nevoie ca adresabilitatea să vină din partea lor, or, acest lucru nu se prea întâmplă. Din păcate, sunt şi mulţi părinţi care nu discută cu ele despre sex şi complicaţiile acestuia, la vârste tinere, iar la şcoală profesorii abia pot ţine pasul cu programa şcolară, nu se preocupă nici ei de aceste aspecte. Alteori, până şi orele de dirigenţie, singurele în cadrul cărora se poate face educaţie sanitară, se transformă în ore de matematică sau română. În aceste condiţii, singurii care au ajuns să susţină astfel de lecţii sunt specialiştii Direcţiei de Sănătate Publică, dar ei sunt prea puţini pentru a ajunge în toate colţurile judeţului. În aceste condiţii, foarte mulţi copii sunt condamnaţi să trăiască în aceeaşi ignoranţă, unii la fel ca părinţii sau ca bunicii lor, mulţi deveniţi părinţi, la rândul lor, la 14 sau 15 ani.
Din păcate, avem paciente gravide la vârste foarte fragede. Cred că cea mai tânără a avut 12 ani şi acest lucru are efecte negative, atât asupra mamei, care poate duce, uneori, cu greu sarcina, dar şi pentru copil, cu riscuri de dezvoltare neconformă, cu riscul de suferinţă intrauterină, de naştere prematură şi, de asemenea, cu toate complicaţiile pe care le poate avea nou-născutul după naştere. În plus, naşterea şi sarcina la o pacientă atât de tânără pun probleme educaţionale, culturale şi de educaţie medicală, inclusiv de organizare familială şi de asistenţă socială", a declarat pentru „Cuget Liber” dr. Vlad Tica, şeful secţiei Obstetrică-Ginecologie I din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa.
Potrivit dr. Lucian Şerbănescu, şeful secţiei Obstetrică-Ginecologie II, sarcina la o pacientă minoră prezintă un risc crescut şi din cauza infantilismului aparatului genital, atât al glandelor mamare, cât şi al organelor genitale externe şi interne. „Pot apărea probleme în timpul sarcinii mai ales în trimestrul 1 şi 2, cum ar fi malformaţiile fetale, sângerările, avortul, dar şi restricţiile de creştere intrauterină cauzate de afectarea procesului de grefare a placentei la nivelul unui endometru imatur", a explicat specialistul. La rândul său, dr. Sebastian Mirea a subliniat că gravida se mai poate confrunta şi cu alte complicaţii în timpul travaliului, date de prezentaţii fetale vicioase, unele cauzate de un bazin infantil cu diametre reduse. „De asemenea, în timpul naşterii pot apărea rupturi vaginale cu complicaţii hemoragice. Tocmai de aceea, astfel de cazuri trebuie monitorizate atent, iar medicilor rezidenţi li se impune să solicite consultanţă medicilor specialişti, în ceea ce priveşte managerierea unor astfel de situații", a adăugat medicul.
Taguri
Articolul anterior Germania introduce controale la granițe, pentru a descuraja migrația ilegală
Articolul următor Daniela Oprea: Am crescut aici, m-am format ca om și ca profesionist în această echipă

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Alte știri din sectiunea Social

Ultima oră

Titlurile zilei