Un oraș din Germania va scoate asistații sociali pe străzi, la muncă în folosul comunității. Şi în România ar trebui să se întâmple acest lucru, dar la noi ajutoarele sociale se încarcă în portbagajul de la BMW.
- Publicitate -
Asistaţii social din România refuză să facă un minim efort pentru sumele încasate gratis de la stat. Aproape 15.000 de beneficiari de ajutoare sociale au refuzat anul trecut să muncească sau să își caute loc de muncă, scrie romaniatv.net
Un oraș din Germania a decis că va scoate asistaţii social pe străzi, la muncă în folosul comunității. Departamentul de afaceri sociale al orașului german Essen dorește să îi oblige pe cei care beneficiază de ajutoare sociale să muncească în folosul comunității. Incapacitatea de a munci ar trebui dovedită în urma unui control medical. Proiectul a fost primit însă cu critici.
Munca în folosul comunităţii în cazul asistaţilor social este obligatorie pentru cei apţi de muncă şi în România, iar neîndeplinirea obligaţiilor duce la încetarea acordării ajutorului social.
Orașul din Germania unde munca în folosul comunității poate să devină obligatorie pentru asistaţii social
În Germania, sistemul de ajutoare sociale stârnește întotdeauna discuții aprinse. În timp ce unii îl consideră esențial, alții cer abolirea sa rapidă. Alegerile federale din 2025 ar putea fi cruciale pentru viitorul anumitor prestații. În timp ce Verzii și SPD vor să mențină „prestația pentru cetățeni”, CDU și AfD plănuiesc să desființeze acest ajutor.
Astfel, potrivit publicației Frankfurter Rundschau, Essen intenționează să înlocuiască prestațiile pentru cetățeni cu ajutorul de șomaj și să solicite beneficiarilor să lucreze în folosul comunității.
Conceptul, care, printre altele, cere redenumirea prestației de cetățean în ajutor pentru șomaj, vine de la șeful afacerilor sociale din Essen, Peter Renzel. Propunerea sa stipulează că persoanele care pot lucra să fie obligate să facă muncă în folosul comunității. În fiecare zi ar trebui să lucreze trei ore pentru binele comun.
Renzel justifică acest lucru spunând că ajutoarele sociale sunt finanțate de publicul larg. Prin urmare, este corect ca cei care îl primesc și pot munci să dea ceva înapoi societății. Solicitanților de azil ar trebui, de asemenea, obligați să lucreze, în mod ideal împreună cu un curs de limbă. Ar trebui să existe excepții doar pentru persoanele care, de exemplu, nu pot lucra din cauza unei boli.
Pentru a verifica capacitatea lor de muncă, beneficiarii de prestații ar trebui să fie invitați la un control de sănătate o dată pe an. Serviciul local de sănătate ar trebui apoi să stabilească cine este apt să lucreze și cine nu. Acest regulament se aplică tuturor beneficiarilor de beneficii cu vârsta sub 65 de ani, a declarat pentru Bild, purtătorul de cuvânt al orașului Essen, Silke Lenz .
Rămâne neclar dacă planul Essen poate fi implementat legal, mai scrie sursa citată. „Codul de securitate socială II permite ca persoanele angajate cu drept la prestații să fie repartizate în funcție de oportunitățile de muncă. Totuși, atribuirea unei oportunități de lucru ca parte a strategiei de integrare trebuie să fie necesară și oportună pentru beneficiarul respectiv. Scopul principal este întotdeauna menținerea sau îmbunătățirea capacității de angajare", a spus Karl-Josef Laumann, ministrul Muncii, Sănătății și Afacerilor Sociale din Renania de Nord-Westfalia, într-un interviu acordat WDR.
Orașul Schwerin ar putea servi drept model pentru planurile liderilor din Essen. În decembrie 2024, consiliul orășenesc a decis să facă obligatoriu munca solicitanților de azil și beneficiarilor de prestații pentru cetățeni. Oportunitățile de muncă menționate de Laumann, care sunt cunoscute colocvial și sub denumirea de locuri de muncă de 1 euro, servesc drept bază legală.
Cu toate acestea, există și critici la adresa modelului de muncă obligatorie pentru beneficiarii de prestații pentru cetățeni. Mai mulți experți atrag atenția că obligația de a lucra este inadecvată. Această măsură este potrivită doar pentru persoanele care altfel nu doresc să muncească. De asemenea, aceștia spun că munca obligatorie ar putea de fapt însemna costuri enorme pentru stat.
Ce spune legea despre asistaţii social din România
(1) Familiile şi persoanele singure cu venituri nete lunare până la nivelul venitului minim garantat beneficiază de o majorare cu 15% a cuantumului ajutorului social pe familie, în cazul în care cel puţin un membru al familiei face dovada că lucrează pe bază de contract individual de muncă sau convenţie civilă de prestări de servicii.
(2) Persoanele apte de muncă din familiile pentru care se asigură venitul minim garantat vor efectua lunar, cel mult 72 de ore, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local fără a se putea depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate şi igienă a muncii.
(3) Obligaţia de a presta muncile prevăzute la alin. (2) nu poate fi transferată altor persoane.
