Românii, de 20 de ori mai puțin protejați decât cetățenii zonei euro

Cheltuielile României cu protecția socială sunt la jumătate din media europeană (din punct de vedere al ponderii în PIB) însă banii sunt cheltuiți ineficient și nu ajung la categoriile vulnerabile care au cea mai mare nevoie de protecție socială, respectiv: șomerii, elevii, studenții și persoanele aparținând unor minorități.

Aceasta este una dintre concluziile importante ale studiului "Eficiența politicilor de securitate socială în România" realizat de Blocul Național Sindical prin intermediul Biroului pentru observarea pieței muncii și a calității locurilor de muncă.

Studiul a fost coordonat de conf. univ. dr. Liviu Voinea, la elaborarea sa contribuind și experți ai Institutului Național de Statistică.

Concluziile cercetării contrazic unele teze avansate inclusiv de reprezentanții guvernului, teze potrivit cărora România ar cheltui exagerat de mult pentru protecția socială, dovedind că problema reală a României este ineficiența și incapacitatea autorităților de a orienta aceste politici către grupurile sociale care au cea mai mare nevoie de asistență.

Potrivit autorilor, România are cele mai mici cheltuieli de protecție socială (în valori absolute) pe cap de locuitor din UE - 339 de euro anual - de 20 de ori mai puțin decât media zonei euro. În ciuda faptului că, în perioada 2004 – 2011, aceste cheltuieli s-au dublat, cifrele arată că nivelul lor este încă cel mai mic din Europa.

Una dintre cele mai mari discrepanțe dintre România și celelalte țări din zona euro se înregistrează la capitolul cheltuieli cu ajutorul de șomaj. Acestea au o pondere de cinci ori mai mică în totalul cheltuielilor de protecție sociala comparativ cu media UE.

O concluzie interesantă a cercetării este că ajutorul de șomaj reprezintă mai puțin de 50% din venit pentru două treimi din șomeri. Plecând de la aceste cifre, autorii studiului trag concluzia că oamenii rămân în șomaj pentru că au alte surse de venit și nu pentru că nivelul ajutorului de șomaj ar fi prea mare.

O situație asemănătoare se înregistrează și în cazul pensionarilor, unde a rezultat că pensia reprezintă mai puțin de 50% din venit pentru o treime dintre aceștia.

Din punct de vedere al categoriilor care accesează prestațiile sociale, se pare că actualul sistem favorizează persoanele cu studii superioare și pe cele din mediul urban, o situație considerată paradoxală de către autorii studiului. O explicație oferită de aceștia a fost că beneficiarii cu studii superioare din mediul urban au acces mai facil la informații și știu către ce programe de protecție socială să se îndrepte.

Cifrele prezentate în studiu arată că pentru 40% din populația urbană veniturile din prestații sociale depășesc 80% din totalul veniturilor lor, o situație regăsită doar la 20% din populația rurală.

Din punct de vedere al studiilor, o treime (33.6%) din populația cu studii universitare de lungă durată este dependentă de prestații sociale (peste 80% din venituri), mult mai mult decât cei fără studii sau cu studii medii, unde ponderea respectivă nu depășește un sfert.

Din punct de vedere al vârstei, cel mai puțin protejați sunt angajații cu vârste cuprinse între 45 și 54 de ani, care primesc doar 12% din totalul prestațiilor sociale