Analistul politic Emil Hurezeanu a vorbit capilor musulmanilor din Dobrogea despre "O lume fără Islam"

O temă 100% made in United States, o revistă care incită a gândi inovator în teme actuale de politică externă, trei combatanți - analistul politic Emil Hurezeanu, Alexandru Bălășescu, doctor în antropologie și specialist în relațiile Islamului cu modernitatea, și redactorul șef al "Foreign Policy România", Ovidiu Nahoi. În public, reprezentanți ai comunității musulmane, alături de studenți, profesori, teologi, reprezentanți ai comunității ortodoxe.

O asemenea dezbatere nu a fost lansată întâmplător la Constanța, acest lucru însă am avut să îl aflăm mult mai târziu; dar am văzut reacția organizatorilor în momentul în care, pe primele locuri din fața marii aule a Universității "Ovidius", s-au așezat muftiul, vicarul arhiepiscopiei, diplomați, alături de simple musulmane și studenți de credință ortodoxă. La Constanța acest lucru este obișnuit, însă invitații din București au avut "emoții pentru ca nu cumva mesajul să nu fie receptat cum trebuie", după cum ne-a declarat, la final, Ovidiu Nahoi.
Timp de aproape două ore, am avut parte, însă, de o discuție regizată foarte bine de Ovidiu Nahoi, întrebările au curs ca la carte, bine legate una după alta și încă din start audienței i s-a comunicat faptul că România este una dintre puține țări sud est europene în care poți lansa o dezbatere cu acest subiect mai ales într-un moment sensibil pe plan extern - independența Kosovo.
Analistul politic Emil Hurezeanu - care inițial a declarat nu este un amator de noncomformism, iar revista care a lansat subiect este una declarată "clar împotriva curentului" - s-a dovedit a fi un excelent orator, care ne-a purtat prin mai multe etape ale istoriei, aducându-ne în epoca modernă. S-a lansat, astfel, un mesaj foarte omenos și luminos, deși titlul provocă și te duce cu gândul mult prea departe.
"O lume fără islam nu ar fi fost nici mai bună, nici mai rea" - a declarat Emil Hurezeau.
"Să vă dau un exemplu de contradicții chiar aici în Europa, unde avem problema vălului islamic. Franța lui Chirac l-a interzis în școli. Marea Britanie - unde șeful Bisericii Anglicane a recomandat ca anumite precepte ale legii islamice să fie acceptate în sistemul de drept al Regatului - a lăsat fiecare cetățeană de religie musulmană să aleagă singură dacă poartă sau nu vălul. Și ajungem, de aici, la altă problemă - democrație înseamnă toleranță? Știm care sunt limitele ei?"

Regimul islamic, mai dur în Arabia Saudită decât în Iran
Alexandru Bălășescu, a spus, la rândul lui, că e un paradox, "dar știm foarte puține chiar și despre situațiile despre care se vorbește cel mai mult. De pildă, despre Iran. Regimul islamic, începând cu portul în public, poate fi mai dur în Arabia Saudită decât în Iran, dar mediile vestice, iar în trena lor cele românești, deplâng mai mult viața de la Teheran decât cea de la Riad - unde domnesc aliați ai Occidentului. În interiorul țării, iranienii se pot ridica împotriva administrației Ahmadinejad, dar asta nu-i împiedică să susțină la fel de vehement dreptul țării lor de a fi o putere nucleară. Apetența pentru schimbarea regimului republican islamic este mică până și la tinerii care poartă jeans și consumă alte produse occidentale" -argumentează Alexandru Bălășescu, care s-a specializat în chestiuni islamice atât în SUA, cât și în Iran.

Conflictele pentru putere, sub vălul islamului
Participanții la discuții au mai susținut ideea că multe conflicte naționaliste, interetnice ori pentru resurse sunt mai puternice decât adversitățile dintre religii.
"După implozia sistemului comunist, islamismul pare să fi devenit inamicul numărul unu al sistemului democrației liberale. Însă Samuel Huntington a definit clar un conflict al civilizațiilor - chit că aceasta ar fi mai mult o diferență de culturi civice specifice, și s-a ajuns astfel repede la o dihotomie Islam versus Occident", a subliniat Ovidiu Nahoi.

\"Este o problemă de percepție. Dar să nu cădem pradă subiectivismului și să spunem că islamul este o binecuvântare. Islamul este o civilizație aparte, cu specificități, cu adversități adesea contrare specificităților noastre. Islamul este o doctrină explicit mai violentă, adversități pe care creștinismul nu le-a cunoscut din timpul inchiziției sau cruciadelor. Pe de altă parte, trebuie să remarcăm că islamul înțelege lumea într-un fel incomplet, altfel decât noi. De aici începe, de fapt, împărțirea între cele două mari tabere - islam și occident\" - Emil Hurezeanu